Related Articles

Penibila Elena Lasconi, disperată să ajungă la Cotroceni

decembrie 17, 2024

Liderul Romilor din Romania ,Nicolae Păun revine în Parlament

decembrie 17, 2024

Presedintele Partidei Romilor Pro-Europa ,Nicolae Paun îi îndeamnă pe romi să voteze cu candidatul care le reprezintă cel mai bine interesele și valorile în care cred

decembrie 3, 2024

2020 ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 – 4,90 lei și un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companilor chestionate de Moneycorp și Frames, într-un sondaj privind dinamica evoluției de pe piața valutară românească. Evoluția deficitului comercial si situația macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitați să răspundă reprezentanții a peste 1000 de companii medii și mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice și echipamente industriale, FMGC și Turism, majoritatea respondenților (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla in intervalul 4,85 – 4,90 lei.

25,5% dintre cei chestionați văd o evoluție a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotație sub nivelul de 4,8 lei. 13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenti au evitat să se pronunțe.

Și în privința dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

39,7% dintre cei chestionați au plasat moneda americană în intervalul 4.4 lei/dolar– 4.55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4.3 lei/dolar – 4.4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionați, 15,8%, au indicat o depreciere a monedei naționale peste pragul de 4.55 lei/dolar.

Întrebați care cred că este factorul care influențează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulți dintre respondenți (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanței comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor față de cel al exporturilor.

Situația macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluția pieței valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacțiile valutare speculative (19,6%) și evoluția de pe scena politică internă (18,4%).

,,Aprecierea euro (aprox 0.8%) și a dolarului (aprox 2.8%) față de RON din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât și extern. Creșterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) față de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor românești, la 1,7% (64,17 mld. euro). Puse cap la cap, aceste evoluții au fost de natură să accentueze deficitul balanței comerciale (15,51 mld.euro), în creștere cu 2,1 mld.euro față de primele 11 luni din 2018, și să pună presiune pe cererea de euro și dolari. Bineînțeles, deprecierea monedei naționale vine într-un context regional, în care și alte monede s-au depreciat semnificativ față de EUR (HUF – 3%, PLN- 2%) urmare a evoluțiilor fluctuante din piețele internaționale ’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Potrivit experților de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanței comerciale și implicațiile evoluțiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepției investiționale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar și politico-administrativ ( instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)

,,Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creșterea datoriei publice, perspectivele privind inflația și discuțiile legate de investițiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînțeles, și în dinamica monedei naționale, un barometru sensibil al situației macro-economice’’, a mai spus acesta.

Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, și incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

,, Există deja semnale evidente de încetinire în comerțul internațional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane și europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunțarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de șoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Insă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producției, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât și creșteri de preț în majoritatea segmentelor de business“, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

Companiile chestionate de Moneycorp și Frames estimează, totodată, că și francul elvețian se va aprecia semnificativ în fața monedei naționale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elvețian la o cotație între 4.50 lei– 4.65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

CUM TE PROTEJEZI DE RISCUL VALUTAR

Pentru companii, previziunile privind inflația și cursul valutar au o importanță majoră în definirea activităților economice din 2020. Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanțurile economice, cu consecințe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

Analiștii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse și strategii de hedging.

,,Este un semn că economia românească se maturizează și că din ce în ce mai multe companii au înțeles că prin soluții personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare și pot fi mai competitive. Așa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca și instrument de hedging.” afirmă Claudiu Ghebaru.

EURO, MONEDĂ DE ÎNCREDERE PENTRU ROMÂNI

Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferințelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda națională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenți.

Sondajul realizat de Moneycorp și firma de consultanță Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism.

Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, anul trecut, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.