Related Articles

Penibila Elena Lasconi, disperată să ajungă la Cotroceni

decembrie 17, 2024

Liderul Romilor din Romania ,Nicolae Păun revine în Parlament

decembrie 17, 2024

Presedintele Partidei Romilor Pro-Europa ,Nicolae Paun îi îndeamnă pe romi să voteze cu candidatul care le reprezintă cel mai bine interesele și valorile în care cred

decembrie 3, 2024

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a trimis la Caracal doi procurori de la Serviciul de îndrumare şi control, pentru a verifica modalitatea în care s-a acţionat în ancheta privind dispariţia Alexandrei Măceşanu, existând informaţii despre grave erori ale procurorului Cristian Ovidiu Popescu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal. Marţi, 30 iulie, raportul întocmit de procurorii trimişi de la PÎCCJ a fost predat Inspecţiei Judiciare, care deja desfăşoară propria cercetare.

Deşi s-au descoperit nereguli în ancheta de la Caracal, procurorii de la PÎCCJ au ţinut să infirme teza potrivit căreia procurorul Popescu de la PJ Caracal le-ar fi interzis poliţiştilor să intre în casa agresorului Gheorghe Dincă. Autorii raportului folosesc o formulă pleonastică, specifică rechizitoriilor – „de comun acord”, împărţind vina între poliţişti şi procuror pentru faptul că s-a aşteptat ore bune în faţa casei lui Dincă. Exprimarea nefericită, în mod paradoxal, îsi are originea în partea introductivă a infracţiunii de complot, aşa cum era ea reglementată de vechiul Cod Penal (grup infracţional organizat în noul Cod Penal).

Autorii raportului sunt de fapt autoare, pentru că Bogdan Licu le-a trimis la Caracal pe două dintre cele mai controversate procuroare din PÎCCJ: Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Dacă prima este fostă şefă a Secţiei de urmărire penală din PÎCCJ, iar numele ei apare în raportul Inspecţiei Judiciare privind protocoalele, unde este menţionată ca o colaboratoare a generalului Dumbravă, cea de-a doua are un trecut profesional mai „stufos”, din care nu lipsesc Laura Codruţa Kovesi, Cristian Panait şi Mugur Ciuvică.

Elenei Rădescu a făcut parte din echipa de inspectori judiciari care au efectuat controlul la DNA în 2017, unde a făcut mai multe gesturi prin care a încercat să blocheze activitatea de control.

Elena Rădescu a fost primul inspector judiciar din Inspecția Judiciară care a fost vreodată trimis în judecată de instituția în care lucrează, după ce reprezentații IJ s-au sesizat din oficiu față de acțiunile publice ale lui Rădescu. Procurorul era acuzat că a adoptat o conduită contrară demnităţii și prestigiului funcției pe care o exercită prin afirmaţiile nereale, făcute într-o intervenție telefonică la un post de televiziune. Mai mult, Rădescu era acuzată că, în calitate de coordonator al echipei de inspectori judiciari care urma să efectueze un control la DNA, a încălcat procedura regulamentară prin aceea că a discutat cu Laura Codruţa Kovesi condițiile de efectuare a controlului fără ca, în prealabil, să consulte membrii echipei de control și să solicite comunicarea datelor și informațiilor necesare în raport de obiectivele controlului, prin adresa avizată de directorul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, și să înștiințeze conducerea Inspecției Judiciare. Elena Rădescu a folosit chiar o maşină de la DNA pentru a se deplasa la o întâlnire cu Kovesi.

Fostă procuroare DNA, Elena Rădescu a reclamat la CSM mai multe presupuse nereguli, cum ar fi prelungirea nejustificată a controlului de la DNA, pretenţia unor inspectori de a avea acces la conţinutul unor dosare şi atitudinea dură a inspectorilor, care i-ar fi determinat pe unii procurori DNA să plângă. Ulterior, Elena Rădescu a plecat de la Inspecţia Judiciară la Parchetul General, iar Secţia pentru procurori a CSM a respins acţiunea disciplinară. Inspecţia Judiciară a contestat decizia la ÎCCJ, dosarul fiind încă pe rol. Astfel, un procuror care este în prezent în procedură disciplinară va evalua activitatea altor procurori.

Elena Rădescu s-a mai aflat în centrul atenţiei şi când a fost primul inspector CSM cercetat penal pentru „represiune nedreaptă şi abuz în serviciu”, în cazul procurorului Lele de la Oradea, în care a fost implicat şi procurorul Panait, cel care s-a sinucis tocmai din cauza presiunilor din dosar.

„România Liberă” scria în 2007 despre afacerea s-a declanşat la începutul anului 2002, imediat după ce procurorul Alexandru Lele din Oradea l-a arestat pe fiul prefectului PSD Adrian Tărău, pentru contrabandă cu combustibili. Atunci, Tărău a fost eliberat prin intervenţia directă, televizată, a premierului Adrian Năstase. Imediat, s-a dat ordin că procurorul Lele să fie arestat pentru abuzul de a-l fi arestat pe fiul prefectului PSD. Ordinul urma să fie executat de tânărul magistrat Cristian Panait, dar el a refuzat pentru că probele îl indicau nevinovat pe procurorul Lele. În urmă presiunilor, Panait s-a aruncat de la etajul patru şi a murit. Dosarul a fost instrumentat în continuare de Elena Rădescu şi Alexandru Chiciu, sub îndrumarea lui Păun, care au extins aria „reţelei infracţionale” a procurorului Lele, prin arestarea judecătorilor orădeni Traian Munteanu şi Adrian Popa.

Împotriva procuroarei Elena Rădescu, a procurorului general Tănase Joiţa, a lui Ilie Picioruş şi a lui Ovidus Păun, procurorul Lele avea să depună plângere penală.

Un alt caz controversat a fost cel din anul 2002, când s-a dat ordinul de arestare a lui Ovidiu Iane şi Mugur Ciuvică pentru că au postat pe Internet „Armaghedon II – Averea lui Adrian Năstase”. Procurorii care au instrumentat cazul au fost Alexandru Chiciu şi Elena Rădescu.