Related Articles

Liderul romilor Nicolae Păun: Partida Romilor dezvoltă un proiect nou din această toamnă, „Romi pentru România”

octombrie 2, 2023

Premierul Marcel Ciolacu dă cărtile pe față: ‘Nu mi-am făcut de rușine părinții. Nu am furat. Nu am fugit de muncă, dimpotrivă!’

iulie 3, 2023

Partida Romilor sucursala Vrancea şedinţe de lucru în teritoriu

mai 8, 2023

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat statul român în urma plângerii unei femei, victimă a violenței domestice. Statul român trebuie să-i plătească victimei, Gina Aurelia Buturugă, despăgubiri de 10.000 de euro.

Femeia a făcut în decembrie 2013 o plângere împotriva soțului ei, spuând că acesta a bătut-o și a amenințat-o că o ucide. A adus și un certificat medico-legal care descria rănile căpătate în urma loviturilor. După o lună, a făcut o nouă plângere: soțul o lovise, încercând să o determine să renunțe la prima plângere.

După două luni, femeia a cerut o percheziție electronică, spunând că fostul soț i-a spart conturile de pe rețelele sociale și i-a copiat conversații private, documente și fotografii. În septembrie 2014 a făcut o nouă plângere, pentru violarea corespondenței.

Parchetul din Tulcea a clasat însă cazul, arătând că, deși fostul soț a amenințat că o ucide, comportamentul lui nu a fost atât de grav încât să constituie o infracțiune. A clasat și plângerea privind violarea corespndenței electronice.

În martie 2014, femeia a obținut în instanță un ordon de protecție, dar spune că poliția a întârziat punerea în aplicare a acestuia. Pe de altă parte, autoritățile au spus că Buturugă nu a cerut prelungirea ordinului de protecție după primele șase luni.

Femeia a mai spus că fostul ei soț a urmărit-o pe stradă în 29 octombrie 2015 și l-a acuzat de hărțuire. În răspunsul venit în 2017 de la autoritățile române se arăta că ancheta în acest caz e în desfășurare.

Ea s-a plâns la CEDO de ineficiența anchetei privind violența domestică, de faptul că securitatea sa personală nu a fost asigurată și de faptul că plângerea privind violarea corespondenței nu a fost luată în considerare.
Curtea a decis că statul român a încălcat Articolul 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și Articolul 8 (dreptul la respectarea vieții și corespondenței private) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care statul român nu și-a îndeplinit obligațiile.