Sistemul Energetic Național intră într-o lună critică, în care seceta prelungită, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă și rezervele limitate de combustibil pun presiune pe capacitatea României de a-și asigura necesarul de energie electrică.

Guvernul a prelungit starea de alertă energetică până la 31 octombrie și a acordat Transelectrica puteri sporite pentru a interveni în cazul unor dezechilibre majore, inclusiv prin reducerea sau oprirea exporturilor și limitarea consumului, dacă situația o va impune.

Într-un context în care producția hidroenergetică este afectată de debitele scăzute ale Dunării, iar sursele regenerabile depind de condițiile meteo, luna octombrie va pune la încercare reziliența sistemului energetic și capacitatea acestuia de a acoperi vârfurile de consum.

Cauzele situației de criză

Principalul factor declanșator al acestei crize îl reprezintă regimul hidrologic extrem de deficitar al fluviului Dunărea. Scăderea dramatică a cotelor – cele mai mici înregistrate vreodată – a afectat direct Cernavodă. Unitatea 1 a fost închisă la sfârșitul lunii iulie, urmată, la mijlocul lunii august, de oprirea forțată a Unității 2.

Prognozele oficiale confirmă că această vulnerabilitate se menține. Fereastra critică estimată pentru luna octombrie (în special în intervalul 15–22 octombrie) indică posibilitatea ca nivelul apei să se apropie periculos sau să depășească pragul critic de -262 cm.

În lipsa unor debite suficiente la Baziaș – intrarea în ţară a Dunării – și a unei recuperări rapide a hidraulicității pe râurile interne, repunerea în funcțiune a grupurilor nucleare în prima jumătate a lunii octombrie devine imposibilă, privând Sistemul Energetic Național de o componentă masivă de producție bandă.

De asemnea, din motivul că mai mereu este concurată ba de fotovoltaic, ba de eolian – surse care primesc automat intrare în sistem, potrivit legii –, Hidrolectrica mai intră în piaţă doar dimineaţa şi seara pe vârf de consum. În rest, aşa cum arată datele interactive Transelectrica, compania stă aproape oprită. În dreptul ei, noaptea şi pe zi, apar doar producţii de 200-300 MW, ceea ce este infim, la o capacitate isntalată de 6.400 MW. Cum ar veni, hidrocentralele nu turbinează mai deloc apă.

Consumul prognozat și capacitățile de generare disponibile

Pentru luna octombrie, estimările arată un necesar de consum la ora de vârf de seară (intervalul 18:00 – 22:00) care poate atinge pragul de 8.000 MW. În fața acestei cereri ridicate, resursele interne de producție sunt cam acestea, potrivit Notei de Fundamentare a Hotărârii de Guvern de la Energie care dă puteri sporite Transelectrica:

Termocentrale pe cărbune: Grupurile pe cărbune mai pot funcționa la un plafon maxim de 1.200 MW, însă rezervele limitate de combustibil restricționează operarea lor continuă, fiind utilizate preponderent în zilele lucrătoare.

Energia regenerabilă (eoliană și fotovoltaică): Deși producția eoliană poate cunoaște maxime temporare de 2.500 MW, prognozele pentru prima decadă din octombrie indică o prăbușire a acesteia spre un interval de 600 – 1.000 MW. În paralel, parcurile fotovoltaice se confruntă cu un dublu impediment: scurtarea duratei de strălucire a soarelui și gradul ridicat de nebulozitate, menținând maximele sub 2.800 MW, cu o curbă de producție puternic descendentă după-amiaza.

Contextul regional: Situația este agravată și de factorii externi. Vecinii din regiune se confruntă cu propriile limitări; de exemplu, centrala nuclearoelectrică de la Paks din Ungaria a retras programat din exploatare un grup de 500 MW tocmai în această perioadă, ceea ce anihilează practic capacitatea României de a se baza pe importuri masive pentru echilibrare.

De la Transelectrica: Exporturi oprite și limitări de consum

Față de riscul real al unei congestii masive sau al afectării interconexiunii cu Europa Continentală, cadrul normativ adoptat oferă operatorului de sistem instrumente de intervenție directă. Prin Dispeceratul Energetic Național, Transelectrica poate implementa, în ordine strictă de prioritate, măsuri tehnice și comerciale dure:

  1. Creșterea rezervelor tehnologice în unitățile capabile să funcționeze pe combustibil alternativ.
  2. Pornirea grupurilor de rezervă tehnică aflate la dispoziția sistemului.
  3. Reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune și a schimburilor pe direcția export, pentru a reține energia strict în interiorul țării.
  4. Limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, aplicată consumatorilor industriali și finali conform Normativului de limitare, în baza unor notificări transmise cu cel puțin 24 de ore înainte.

Așadar, luna octombrie 2026 testează reziliența infrastructurii energetice românești, care este lovită de factori din afara sferei sale de influenţă, cum ar fi vremea, şi de închiderile de capacităţi în bandă din ultimii ani. Măsurile drastice ce pot fi adoptate, prin Transelectrica, care pot merge până la anularea exporturilor de energie şi reducerea obligatorie de consum la sectorul industrial – dacă este nevoie – subliniază gravitatea situației. Vom trece cu bine de octombrie dacă dispecerizarea națională este conformă şi dacă ne ajută şi vremea.