Subiectul catastrofei recente din Nepal, în care prăbușirea unui ghețar a dus la moartea sau dispariția a aproape 6.000 de oameni, a produs un nou val de teorii false și conspiraționiste pe rețelele de socializare din România, parțial alimentate de un video extern fabricat cu ajutorul AI.

  • ”Nu din cauza ghețarilor sa produs ce sa produs acolo.La baza digului sa pus o bomba”, ”NU se topeste nimic,nepalezii NU au cedat terenurile lor pentru talmudistii khazarii,sa faca ei orase de 15 minute!! Era barajul explodat si apa lasat peste ei .”, au fost două dintre reacțiile la o știre postată de o televiziune de știri pe marginea acestui subiect. ”(…) individul nu mai caută atât să înțeleagă, cât să-și confirme propriile convingeri și să-i convingă și pe ceilalți, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale”, a fost explicația pentru acest tip mesaje oferită G4Media.ro de conferențiarul universitar Daniel-Rareș Obadă de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Tragedia care a avut loc pe 26 august în Nepal a fost, pe rețelele sociale, punctul de pornire al multor teorii neprobate legate de motivul declanșării. Deși specialiștii, cum ar fi Serviciul Geologic al Statelor Unite au transmis că a fost vorba de „o prăbușire a unui ghețar și un torent de resturi”, care „au produs ulterior efecte catastrofale în aval”, la noi, multe persoane s-au aventurat în a oferi alte explicații, după cum arată și reacțiile la o știre postată de o televiziune pe contul de Facebook:

”Nu din cauza ghețarilor sa produs ce sa produs acolo.La baza digului sa pus o bomba .De aceea nu vor ajutorul din afara tarii lor .Nu au fost avertizați si- și vor cere drepturile și morții Cei ce au făcut aceasta treaba ,vor fi găsiți” (Magdalena Scanteianu)

”A fost o explozie întâi..nu vedeți puterea cu care a venit apa?Trist și păcat de bieții oameni..” (Aurora Furdui)

”Incalzirea globala se face din pix dar sant care puneti botul” (Adrian Carneala)

”Nu-i vina încălzire globală tot ce se întâmplă è Mina criminală să omoare vieți omenești” (Katy Crusitu)

”De ce nu spuneți adevărul că a fost detonat barajul din albie care prin voumul acumulat a spart digul și inundat totul în cale. Eram acolo și m-am îngrozitor cât de mizerabili sunt piloții la ordinul scursurilor politice mondiale. Am dovezi filmate nu ce prezintă televiziunile mincinoase” (Laura Iancu)

”NU se topeste nimic,nepalezii NU au cedat terenurile lor pentru talmudistii khazarii,sa faca ei orase de 15 minute!! Era barajul explodat si apa lasat peste ei .” (ErikaÉva Terapeuta Bokorcsaládból)

O altă reacție a venit din partea contului ”Blestemul Blestemul”, care a postat și o fotografie despre a scris că este ”Dovada faptului că au bombardat barajul cu un avion plus alte date avem”. Captura (foto deschidere text) provine dintr-un filmuleț de pe un cont numit ”Julio Lopez”, realizat cu ajutorul AI și devenit viral.

G4Media.ro l-a întrebat pe conferențiarul universitar Daniel-Rareș Obadă, directorul Departamentului de Științe ale Comunicării şi Relaţii Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social–Politice de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de ce simt nevoia persoane precum cele de mai sus să se exprime atât de categoric și radical pe chestiuni atât de complexe, cine sunt ele și de unde își iau informațiile pe care le postează.

  • ”(…) ține de însăși natura umană. Ar fi simplist să punem această vehemență doar pe seama unui nivel scăzut de educație, mai ales când este vorba despre fenomene greu de înțeles chiar și de specialiști. De fapt, omul nu gestionează cu ușurință incertitudinea și nu poate trăi confortabil cu ideea că nu are un răspuns la întrebarea «De ce?». Încă din primii ani de viață, această întrebare și răspunsurile pe care le primim ne ajută să construim sensul lumii în care trăim. Așadar, chiar și o explicație imperfectă sau falsă poate fi preferabilă lipsei acesteia. Individul caută informații din surse mai mult sau mai puțin valide, de regulă în mediul online, și își construiește o imagine mentală a realității, pe care adesea o asimilează cu ADEVĂRUL. O asemenea reprezentare este greu de schimbat atunci când este însoțită de emoții puternice și consolidată de grupurile sociale. Odată convins de validitatea propriei interpretări, individul nu mai caută atât să înțeleagă, cât să-și confirme propriile convingeri și să-i convingă și pe ceilalți, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale”, a declarat cadrul universitar ieșean.