Debitul Dunării la intrarea în România a început să crească după aproximativ două săptămâni de scădere, pe fondul ploilor din bazinul superior al fluviului, în special din Austria. Creșterea este însă modestă, iar debitul rămâne mult sub media perioadei și sub nivelurile de la începutul lunii august, când România a intrat în stare de alertă energetică din cauza secetei și a problemelor de la Cernavodă, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), conform Mediafax.

La stația Baziaș, debitul Dunării a ajuns marți dimineață la 1.350 de metri cubi pe secundă, față de 1.300 m³/s în ziua precedentă. Debitul este de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 m³/s.

Potrivit prognozei INHGA, debitul va continua să crească în următoarele zile și ar putea ajunge la aproximativ 1.600 m³/s în dimineața zilei de 31 august. După două zile la acest nivel, prognoza indică o revenire pe trend descendent începând cu 1 septembrie.

Creșterea debitului de la intrarea în țară nu se va resimți însă imediat la Cernavodă. Potrivit specialiștilor, apa are nevoie de aproximativ cinci zile pentru a ajunge de la intrarea în țară până în zona centralei nucleare.

Nivelul Dunării rămâne foarte scăzut la Cernavodă

Prognoza INHGA indică pentru zona Cernavodă un nivel al Dunării de aproximativ -253 de centimetri în perioada marți-joi. Ulterior, sunt estimate variații mici, de unu-două centimetri, iar pentru 1 septembrie este prognozat un nivel de -249 de centimetri.

Nivelul este încă foarte scăzut în raport cu necesarul pentru funcționarea normală a centralei nucleare.

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât la -230 de centimetri. Reactorul are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar energia care nu mai este produsă este acoperită din alte surse și prin importuri.

România a intrat în stare de alertă energetică începând cu 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, pe 28 iulie, tot pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În condiții normale, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

La începutul lunii august, debitul Dunării la intrarea în țară era de aproximativ 1.550 m³/s. Ulterior, acesta a continuat să scadă.

Pe 17 august, debitul ajunsese la 1.350 m³/s la Porțile de Fier, sub nivelul minim istoric înregistrat anterior în această zonă. Potrivit lui Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier, recordul anterior era de 1.474 m³/s și fusese înregistrat în septembrie 2003.

În 2003, România a mai trecut printr-o situație în care a rămas fără energie nucleară din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării în zona bazinului de aspirație al pompelor de răcire de la Cernavodă.

Lucrări de dragare în zona Cernavodă

În paralel cu evoluția debitului, autoritățile continuă lucrările pentru asigurarea apei necesare sistemelor de răcire ale centralei.

Lucrările de dragare în zona Cernavodă au început sâmbătă. Potrivit Apelor Române, utilajele continuă acțiunile de redirecționare a apei către CNE Cernavodă.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat vineri noi măsuri pentru asigurarea debitului necesar sistemelor de răcire ale centralei. Printre acestea se numără continuarea dragării în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt.

Potrivit Guvernului, măsurile au fost stabilite în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.

Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a transmis luni că oprirea celor două unități din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării nu prezintă niciun risc operațional sau de securitate nucleară.