Fundația Romanian Business Leaders (RBL) cere ca viitorul Guvern să mențină explicit cota unică, să nu mai modifice taxele în timpul anului fiscal și să lase minimum șase luni între publicarea unei schimbări fiscale și intrarea ei în vigoare. Organizația antreprenorilor mai solicită măsuri pentru reducerea decalajului de TVA, profesionalizarea conducerii companiilor de stat și plata la timp a sumelor pe care instituțiile publice le datorează firmelor.

Propunerile au fost transmise în cadrul consultării inițiate de Partidul Social Democrat (PSD) pe marginea „Acordului celor zece priorități naționale”, document propus la sfârșitul lunii august partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile.

RBL precizează că participarea sa reprezintă o poziție tehnică publică și nu o adeziune la programul PSD sau la o anumită formulă de guvernare. Organizația spune că documentul va fi pus la dispoziția oricărei formațiuni parlamentare care îl solicită.

„În aprilie 2026, la Summit-ul RBL, am adresat clasei politice o cerere care nu privea favoruri sau subvenții, ci un principiu: continuitatea a ceea ce funcționează. Nu cerem nici acum altceva. Mediul de afaceri nu își dorește un stat mai mic pentru propriul confort, ci un stat mai bun, fiindcă un stat competent și predictibil este condiția pe care se construiește o economie sănătoasă”, spune Sergiu Neguț, președintele Fundației Romanian Business Leaders.

Sergiu Neguț, președintele Fundației Romanian Business Leaders

Cota unică, taxe anunțate cu minimum 6 luni înainte și colectarea TVA

Prima solicitare a RBL este menținerea cotei unice, pe care organizația vrea să o vadă confirmată explicit în viitorul program de guvernare.

În zona muncii, RBL cere ca taxarea contractelor part-time să fie proporțională cu orele efectiv lucrate și ca viitorul Executiv să trateze separat problema ocupării tinerilor și a readucerii în piața muncii a persoanelor care au ieșit din activitate, cu ținte și indicatori publici.

O altă solicitare importantă pentru firme privește predictibilitatea fiscală.

RBL susține că, în ultimii trei ani, sarcina fiscală a fost modificată prin patru vehicule legislative succesive și propune ca, pe viitor, Codul fiscal să poată fi modificat exclusiv prin lege, cu o perioadă de minimum șase luni între publicarea modificării și momentul în care aceasta începe să producă efecte.

Organizația mai cere publicarea evaluării de impact înainte de adoptarea unei modificări fiscale și interzicerea schimbării taxelor în cursul anului fiscal.

Pe partea de colectare, RBL pune accentul pe decalajul de TVA și cere publicarea structurii acestuia, astfel încât autoritățile să poată stabili ținte concrete de reducere.

Problema este importantă și la nivel european. Cele mai recente date disponibile ale Comisiei Europene arată că România avea în 2023 un VAT compliance gap de aproximativ 30%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, urmată de Malta, cu 24,2%. Indicatorul reprezintă diferența dintre TVA care ar trebui colectată conform legislației și suma colectată efectiv.

RBL consideră că, fără o descompunere a decalajului pe componente, nu pot fi stabilite ținte realiste de colectare.

„Statul să plătească ce datorează”. RBL cere reformarea companiilor publice și criterii pentru investițiile de după PNRR

Organizația antreprenorilor cere și schimbări în administrarea companiilor de stat și ocuparea funcțiilor publice.

Printre propuneri se află renunțarea la utilizarea sistematică a mandatelor provizorii și a interimatului, consilii de administrație profesioniste și stabilirea unor ținte publice de performanță, însoțite de consecințe atunci când acestea nu sunt îndeplinite.

RBL ridică și problema modului în care vor fi selectate investițiile publice după încheierea PNRR și în pregătirea viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional.

Organizația susține că riscul nu mai este doar ca România să absoarbă prea puțini bani europeni, ci și să finanțeze proiecte fără suficientă valoare adăugată.

De aceea, propune publicarea criteriilor de selecție înainte de alocarea banilor și înființarea unui consiliu consultativ pentru pregătirea planului, în care să fie reprezentate mediul de afaceri, societatea civilă, administrația locală și mediul academic, iar minutele întâlnirilor să fie publice.

Separat, RBL atrage atenția asupra banilor pe care statul îi datorează firmelor.

„Mediul de afaceri nu cere bani de la stat; cere ca statul să plătească ce datorează”, arată organizația.

Sunt date ca exemple rambursările de TVA și plata la timp a indemnizațiilor pentru concediile medicale achitate inițial de companii. RBL susține că întârzierile transferă practic costul finanțării către mediul privat și afectează în special firmele mici, care au rezerve mai reduse de capital.

Organizația precizează și ce nu solicită: reducerea cotelor de impozitare sau a contribuțiilor, subvenții, facilități pentru anumite sectoare ori tratament preferențial pentru anumite categorii de companii. De asemenea, RBL spune că nu susține trecerea la impozitarea progresivă.

În schimb, mesajul central transmis pentru viitorul Executiv este ca reformarea și eficientizarea statului să preceadă introducerea unor noi poveri fiscale pentru mediul privat.