Radiografia Sistemului Energetic Național (SEN) la miezul zilei de 16 septembrie 2026, cu o producție totală de 5.614 MW, scoate în evidență un peisaj polarizat şi o situaţie ciudată: din cele opt surse de energie ale României, jumătate înregistrează o contribuție minoră, nulă sau blocată, lăsând întreg sistemul dependent de câteva tehnologii de bază.

Luând cele opt surse rând pe rând, tabloul pieței la prânz arată cine duce greul.

Pe primul loc se află energia fotovoltaică (3.191 MW, reprezentând 56,88%), parcurile solare beneficiind la maximum de amplitudinea solară de la amiază.

Pe locul al doilea se poziționează hidrocarburile (1.172 MW / 20,89%), centralele pe gaz – grupuri de la Elcen şi Petrom Brazi asigurând flexibilitatea necesară sistemului.

Pe locul al treilea vine cărbunele (851 MW / 15,17%) demonstrează că grupurile pe lignit continuă să sprijine SEN. De altfel, în contextul stării de alertă energetice, au fost repornite grupuri de la Rovinari intrate în rezervă conform obligaţiilor asumate prin PNRR.

Următoarele patru surse reflectă însă limitele și blocajele momentului.

Energia hidro (322 MW / 5,74%) se află la un nivel extrem de redus din cauza secetei persistente și a debitelor slabe din bazinele hidrografice. Acest lucru a fost constant de-a lungul acestei veri, marcând producţii istoric reduse pentru Hidroelectrica.

Biomasa (46 MW / 0,82%) și eolianul (28 MW / 0,50%) au contribuții pur marginale, vântul lipsind aproape cu desăvârșire la acea oră din amiază.

Ultimele două surse arată 0,00%. Energia nucleară este complet anulată, o consecință directă a crizei hidrologice de pe Dunăre și a opririi Centralei Cernavodă sub incidența clauzei de forță majoră. În același timp, instalațiile de stocare marchează tot zero MW, nefurnizând energie ietfină în rețea.

Energia ieftină fotovoltaică pleacă în schimb la export – Bulgaria, unde este stocată, pentru a reveni în ţară seara. Nu este stocată local, pentru că nu avem suficiente capacităţi şi, deci, contracte anterior încheiate. Dacă acest lucru ar fi fost valabil, atunci mixul producţie/consum/balanţă comercială ar fi fost mult mai echilibrat. 

Această structură de producție dezvăluie un Sistem Energetic Național vulnerabil, care depinde aproape în întregime de soare și de combustibilii fosili clasici.