România susține reguli europene mai transparente pentru tarifele de rețea, diversificarea surselor de aprovizionare și menținerea competitivității industriei energetice. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat prioritățile țării în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, unde au fost discutate și pregătirile pentru iarna 2026-2027, transmite Agerpres.

În privința tarifelor de rețea, România a pledat pentru reguli transparente și utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente. Aceste tarife reprezintă o componentă a facturii la energie și acoperă costurile de transport și distribuție, inclusiv investițiile necesare pentru modernizarea rețelelor.

Ministrul Energiei a susținut că viitoarele reguli europene trebuie să țină cont de particularitățile fiecărui sistem energetic și de impactul asupra facturilor plătite de populație și companii.

„Pentru România, criteriul esențial este efectul asupra facturii plătite de cetățeni și companii. Susținem reguli care încurajează utilizarea eficientă a rețelelor și reduc costurile nejustificate. În același timp, avem nevoie de investiții pentru modernizarea infrastructurii, iar soluțiile europene trebuie să țină seama de realitățile sistemului energetic românesc. Alături de alte state membre, am susținut organizarea unei întâlniri de urgență între miniștrii Energiei și cei ai Finanțelor, pentru identificarea rapidă a unor răspunsuri la presiunile asupra consumatorilor, înaintea sezonului rece”, a declarat Dumitru Chisăliță.

În ceea ce privește fiscalitatea, România consideră că impozitarea energiei trebuie discutată în cadrul legislației europene, cu respectarea competențelor naționale și a regulii unanimității. Totodată, stimularea electrificării trebuie să țină cont de efectele asupra consumatorilor, industriei și bugetelor naționale.

România cere măsuri pentru securitatea aprovizionării înainte de iarnă

În cadrul reuniunii, miniștrii au discutat și despre securitatea aprovizionării cu energie și pregătirile pentru sezonul rece 2026-2027. România a susținut diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale și investițiile în interconectări, capacități de stocare și modernizarea infrastructurii energetice.

Chisăliță a atras atenția și asupra riscurilor generate de fenomenele meteorologice extreme, în special după seceta din această vară. În acest context, ministrul a cerut Comisiei Europene să prezinte cât mai curând propunerea legislativă de revizuire a cadrului european privind securitatea energetică.

Un alt subiect abordat a fost sprijinul acordat Republicii Moldova, al cărei ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a participat la discuții. România a susținut continuarea sprijinului european pentru pregătirea sezonului rece și consolidarea rezilienței energetice a țării vecine.

„Securitatea energetică a Republicii Moldova este parte a securității energetice europene. Este esențial să continuăm sprijinul coordonat la nivelul UE, atât pentru pregătirea sezonului rece, cât și pentru consolidarea rezilienței pe termen lung. Solidaritatea europeană poate face o diferență concretă pentru cei mai expuși consumatori, inclusiv pentru cei din Republica Moldova”, a punctat ministrul Energiei.

România susține energia nucleară și regenerabilele în viitorul cadru european

În dezbaterea privind politica energetică europeană de după 2030, România a susținut că obiectivele de decarbonizare trebuie corelate cu securitatea aprovizionării, competitivitatea economiei și prețurile suportabile pentru consumatori și industrie.

De asemenea, țara noastră a pledat pentru neutralitate tehnologică, prin recunoașterea energiei nucleare și a surselor regenerabile ca tehnologii complementare în sistemul energetic european.

„Viitorul cadru energetic european trebuie să ofere României condițiile pentru a investi, a-și dezvolta industria și a asigura energie la prețuri accesibile. Energia nucleară și sursele regenerabile sunt complementare, iar această realitate trebuie recunoscută în regulile europene și în accesul la finanțare. Avem nevoie de mai multă ambiție pentru rețele, interconectări și stocare, astfel încât diferențele persistente de preț care afectează Europa de Sud-Est să fie reduse”, a transmis Chisăliță.

România a mai susținut simplificarea regulilor europene și evitarea multiplicării obiectivelor de raportare. În privința eficienței energetice, poziția țării a fost că reducerea consumului trebuie raportată la performanța economică, fără să limiteze dezvoltarea industrială.

România cere condiții pentru menținerea competitivității rafinăriilor

Un alt subiect al reuniunii a vizat reziliența și competitivitatea rafinăriilor europene. România a susținut necesitatea unei strategii europene pe termen lung pentru acest sector, pe care îl consideră important pentru securitatea aprovizionării cu carburanți, în special în Europa Centrală și de Est.

„Europa are nevoie de un sector de rafinare competitiv, capabil să asigure aprovizionarea cu carburanți inclusiv în perioade de criză. Pentru România, este esențial ca viitoarele măsuri europene să țină seama de nevoile regiunii noastre și de provocările tuturor rafinăriilor. Dialogul cu industria trebuie să conducă la măsuri concrete care să sprijine investițiile și să consolideze securitatea aprovizionării”, a declarat ministrul.

Totodată, România a susținut dezvoltarea infrastructurii pentru captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbon (CO2), tehnologii considerate importante pentru reducerea emisiilor în industriile greu de decarbonizat.

În ceea ce privește obligațiile de stocare prevăzute de regulamentul privind industria net zero (NZIA), România a cerut ca acestea să fie proporționale și adaptate posibilităților reale de implementare, inclusiv în funcție de condițiile geologice și de infrastructura disponibilă.

„Susținem dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, dar obligațiile impuse operatorilor trebuie corelate cu posibilitățile reale de implementare. Pentru operatorii din România, aceste cerințe reprezintă o povară importantă, în condițiile în care infrastructura necesară este încă în dezvoltare. Avem nevoie de finanțare europeană și de mecanisme de împărțire a riscurilor care să sprijine întregul lanț, de la captare la transport și stocare”, a punctat Dumitru Chisăliță.

Poziția României vine și în contextul unei declarații comune a asociațiilor industriei combustibililor din Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia, care au atras atenția asupra impactului reglementărilor și costurilor emisiilor asupra competitivității și securității aprovizionării.

„Tranziția energetică trebuie să meargă împreună cu menținerea unei industrii europene competitive. Companiile au nevoie de reguli predictibile și de termene realiste pentru adaptare și investiții. Trebuie să urmărim obiectivele de decarbonizare ținând seama de efectele asupra securității aprovizionării, economiei și consumatorilor”, a concluzionat ministrul Energiei.