Aproape 6,5 milioane de sârbi din țară și străinătate sunt așteptați la urne duminică la alegerile parlamentare anticipate din Serbia, la care vor participa 18 formațiuni politice și civice.  Sunt în joc cele 250 de mandate ale Adunării Naționale, iar scrutinul este considerat un test major pentru dominația politică exercitată de Vučić în ultimii ani. 

Sondajele de opinie de zilele trecute arată că formațiunea condusă de fostul președinte Alexander Vučić conduce în opțiunile electoratului, dar că are un rival apărut peste noapte – „Lista studenților”, formațiune civică a studenților care au organizat protestele masive împotriva actualei conduceri a Serbiei. 

Alegerile anticipate sunt un test al capacității mișcării studențești de a transforma protestele anticorupție într-o alternativă electorală și al capacității lui Vučić de a-și păstra majoritatea. Cele mai importante variabile sunt prezența la vot, distribuția voturilor între listele mici și marja reală dintre cele două tabere. 

Cozi la secțiile de vot din toată Serbia

Prezența la vot la alegerile parlamentare anticipate a fost de 19,8% până la ora 10:00, potrivit datelor oficiale. La alegerile din 2023, prezența la vot până la aceeași oră era mai puțin de jumătate – 9,8%. 

Presa sârbă scrie că în toate orașele mari ale țării oamenii au stat la cozi pentru a vota, încă de la primele ore ale dimineții. Dar și la secțiile de votare organizate în străinătate.

 

De ce sunt alegeri anticipate

Alegerile parlamentare anticipate din Serbia, organizate pe 25 octombrie 2026, au fost convocate după aproape doi ani de proteste antiguvernamentale, ce au izbucnit după  prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024, și care a ucis 16 persoane. 

La primele proteste organizate de studenți, manifestanții au cerut publicarea documentelor privind renovarea gării, tragerea la răspundere a celor vinovați și combaterea corupției. Protestele au devenit curând antiguvernamentale.

După aproape doi ani de proteste masive, pe 9 septembrie, președintele Aleksandar Vučić a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri anticipate pentru 25 octombrie. A demisionat și din funcția de președinte, la sfârșitul lui septembrie, înainte de a-și încheia mandatul, pentru a putea conduce lista partidului său „Serbia Unită”  la alegeri. Interimatul la președinția Serbiei e asigurat de Ana Brnabić.

În urma protestelor a apărut și o formațiune nouă – Lista Studenților. „Studenti pobeđuju” („Studenții înving”)  nu este un partid tradițional; este o formațiune cu  candidați din profesii și medii diferite. Lista este condusă pe buletinul de vot de Ilija Srdanović, medic cardiolog și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, care nu este însă șeful mișcării civice. Sondajele de opinie de dinaintea alegerilor o indică, însă, ca principalul rival al partidului lui Vucic.

Parlamentul sârb are 250 de mandate, iar majoritatea se formează din alianțe între partide. 

Proiecția publicată de Election Monitor Serbia înaintea votului indica 118 mandate pentru lista lui Vučić și 110 pentru lista studenților, fără majoritate absolută pentru niciuna. Este o estimare bazată pe sondaje, nu un rezultat oficial.

Pe buletinul de vot sunt 18 formațiuni politice, civice și ale minoritățilorl: „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, „Ivica Dacić – Factorul de stabilitate”, „Lista studenților – Elevii câștigă”, „Rasim Ljajić – Ljudski (SDP-CDP)”, „Uniunea Maghiarilor Voivodinei – Dr. Balint Pastor”, „Usame BRICS – Partidul Serbia pentru Unificare”, „În Partidul MoveRussi Zukorlić – Serbia Slobodan Nikolić”, „Dreptul autentic – Dr. Miloš Jovanović – Curajos sârb”, „Serbia europeană – Marinika Tepić – Zdravko Ponoš” și „SDA Sandžak – Gardienii lui Sandžak”, „Bogoljub Karić – Mișcarea Puterii Serbiei – BK”, „Partidul Liberal Verde – Pentru o Serbie liberă și mai curată”, „Aleg dreptatea – aleg viitorul”, „Partidul unității ruso-sârbe – ruși și sârbi frați pentru totdeauna”, „Jale, asta este pentru tine – Petar Đurić – prim-ministrul Serbiei”, „Vladimir Gajić – Alternativă pentru Serbia”, „Coaliția Albaneză” și „Mama Serbia – Gruda”.