• MedLife prezintă insight-urile etapei a III-a din studiul observațional desfășurat pe Via Transilvanica, dedicate schimbărilor de perspectivă pe care participanții le asociază experienței celor 10 zile de mers pe jos.
  • Participanții vorbesc despre mai multă încredere în sine, mai puțină grabă și o perspectivă diferită asupra priorităților din viața de zi cu zi.
  • Experiența de „stres bun” este privită de unii participanți ca un prilej de a adopta obiceiuri mai sănătoase, de la un program de somn mai regulat și mai puțin timp petrecut în fața ecranelor până la limite mai clare între viața profesională și cea personală.
  • Rezultatele finale ale studiului observațional sunt așteptate în luna noiembrie și vor completa mărturiile participanților cu analiza datelor medicale și a evaluărilor psiho-emoționale.

 

București, 28 octombrie 2026: Ce se schimbă atunci când, timp de 10 zile, ritmul vieții este dictat de pașii pe care îi faci, nu de notificările telefonului, de termene-limită sau de lista lucrurilor pe care trebuie să le rezolvi? Pentru participanții studiului observațional derulat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social pe Via Transilvanica, experiența a însemnat mai mult decât parcurgerea unui traseu de cel puțin 150 de kilometri. La finalul celor 10 zile de mers pe jos, aceștia au descris o perspectivă diferită asupra propriilor capacități, asupra lucrurilor de care au nevoie și asupra felului în care își doresc să își organizeze viața de zi cu zi.

Dacă primele etape ale proiectului au urmărit să înțeleagă cine sunt oamenii care au ales provocarea și ce i-a determinat să continue chiar și atunci când au apărut oboseala și dorința de a renunța, această nouă etapă explorează cu ce au rămas participanții în urma celor 10 zile petrecute pe traseu. Interviurile aprofundate realizate în cadrul studiului conturează câteva direcții recurente: mai multă încredere în sine, nevoia de a încetini și de a simplifica, o relație diferită cu ceilalți și intenția de a schimba anumite obiceiuri după revenirea la rutina obișnuită.

„Suntem obișnuiți să asociem stresul cu presiunea, oboseala și lucrurile care ne copleșesc. Însă nu orice provocare este neapărat una negativă. Atunci când este asumat și adaptat propriilor capacități, efortul ne poate oferi ocazia să ne descoperim resursele și să ne reevaluăm obiceiurile. Dincolo de distanța parcursă, ceea ce ne interesează în acest studiu este să înțelegem atât răspunsul organismului la o astfel de experiență, cât și felul în care participanții o percep și ce schimbări își doresc să păstreze în viața de zi cu zi. Mărturiile lor oferă o perspectivă valoroasă asupra acestei experiențe, iar analiza datelor medicale ne va permite să completăm această imagine cu rezultate obiective”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

Mai multă încredere în sine și o perspectivă diferită asupra propriilor limite

Pentru unii participanți, cele 10 zile pe traseu au fost o ocazie de a-și descoperi propriile capacități. Plecați la drum cu îndoieli legate de efortul pe care îl presupune traseul, aceștia spun că au ajuns să își privească altfel limitele și să aibă mai multă încredere în ei înșiși.

Mărturiile surprind astfel o dimensiune personală a provocării: satisfacția nu vine doar din distanța parcursă, ci și din descoperirea propriilor resurse și din capacitatea de a duce la capăt un obiectiv asumat. Pentru unii, această schimbare de perspectivă a venit și cu dorința de a face mișcare mai constant.

Mai puține lucruri, mai multă claritate

O altă perspectivă care apare în interviuri este cea asupra simplității. După mai multe zile în care lucrurile necesare au încăput într-un rucsac, unii participanți au început să reflecteze la ceea ce este cu adevărat necesar și important în viața de zi cu zi. Experiența contrastează cu rutina urbană, în care acumularea de obiecte, responsabilitățile și preocupările cotidiene ocupă adesea un spațiu considerabil.

Astfel, această drumeție de 10 zile în natură a ridicat și o întrebare relevantă pentru viața de zi cu zi: cât de mult din ceea ce ne ocupă timpul și atenția ne este cu adevărat necesar?

Mai puțină grabă și mai multă răbdare cu sine

Încetinirea ritmului este o altă schimbare pe care unii participanți spun că au început să o ia în considerare după experiența de pe traseu. Într-o viață cotidiană dominată de liste de sarcini, termene-limită și presiunea de a rezolva cât mai multe lucruri simultan, mersul pe jos presupune un ritm diferit: înaintezi pas cu pas, îți dozezi efortul și accepți că nu poți grăbi fiecare etapă.

Pentru unii participanți, această experiență a devenit un punct de plecare pentru a-și regândi modul în care își gestionează activitățile profesionale și presiunea pe care o pun asupra lor. În locul impulsului de a rezolva totul cât mai repede, apare intenția de a aborda lucrurile pe rând, cu mai multă organizare și răbdare.

În același timp, experiența mersului în compania altor persoane a adus în prim-plan nevoia de a renunța, uneori, la control și de a accepta ritmuri și perspective diferite. Pentru participanți, lecția nu se rezumă la a face lucrurile mai încet, ci și la a fi mai atenți la propriile nevoi și mai înțelegători cu cei din jur.

O relație diferită cu ceilalți și cu lumea din jur

Schimbările descrise de participanți nu se limitează la relația cu propria persoană. Pentru unii, timpul petrecut pe traseu a schimbat și felul în care îi privesc pe cei din jur, modul în care interacționează cu oamenii sau reacționează în situații cotidiene.

Interviurile surprind o mai mare deschidere către ceilalți, mai multă răbdare și o atenție sporită la interacțiunile care, în ritmul obișnuit al vieții, pot trece neobservate. Contactul cu oameni diferiți, conversațiile și experiențele împărtășite pe parcursul traseului au oferit un contrast față de interacțiunile adesea grăbite din marile orașe.

Pentru unii participanți, ieșirea din mediul obișnuit a însemnat și o senzație mai amplă de libertate și prezență, ca și cum universul lor cotidian s-ar fi extins dincolo de spațiile și responsabilitățile familiare. Sunt perspective personale, dificil de redus la un singur indicator, dar care completează imaginea experienței trăite pe Via Transilvanica.

Primii pași către obiceiuri mai sănătoase în viața de zi cu zi

Dincolo de schimbările de perspectivă, interviurile surprind și dorința unor participanți de a integra în viața de zi cu zi obiceiuri inspirate de cele 10 zile petrecute pe traseu. Printre direcțiile menționate se numără un program de somn mai regulat, mai mult timp petrecut în afara ecranelor și limite mai clare între viața profesională și cea personală. Sunt schimbări care țin de organizarea timpului și de felul în care oamenii își distribuie energia între muncă, odihnă și activitățile personale.

Pe traseu, ritmul zilei este construit în jurul mersului, al pauzelor și al recuperării. Revenirea la rutina obișnuită ridică însă o altă întrebare: în ce măsură pot fi păstrate aceste obiceiuri atunci când reapar responsabilitățile și presiunile cotidiene? Pentru unii participanți, experiența a adus tocmai această conștientizare: starea de bine nu ține doar de momentele petrecute pe traseu, ci și de alegerile pe care le fac după întoarcere.

De la experiențe personale la rezultate măsurabile

Studiul observațional derulat de MedLife pe Via Transilvanica are la bază conceptul de „stres bun” și urmărește să analizeze răspunsul organismului la efort fizic și mental susținut, precum și schimbările psiho-emoționale asociate celor 10 zile de mers pe jos. Etapa de parcurgere a traseului s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar cercetarea continuă cu analiza datelor colectate. Aceasta combină evaluarea unor biomarkeri relevanți pentru sănătate cu evaluări psiho-emoționale și interviuri aprofundate, realizate înainte și după experiența de pe traseu.

În timp ce mărturiile participanților surprind percepțiile și schimbările resimțite, analiza comparativă a datelor medicale și a evaluărilor va contribui la conturarea concluziilor cercetării. Rezultatele finale sunt așteptate în luna noiembrie și vor oferi o perspectivă integrată asupra relației dintre mersul pe jos pe distanțe lungi, sănătatea fizică și emoțională și capacitatea organismului de a se adapta la efort susținut.

***

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă rețea de clinici, una din marile rețele de laboratoare medicale, spitale generale și specializate și are cea mai mare bază de clienți corporate pentru Pachete de Prevenție în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

 Despre Asociația Tășuleasa Social

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu. Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.