Apariţia bacteriilor rezistente la antibiotice şi la alte antimicrobiene, uneori ca urmare a utilizării necorespunzătoare a acestora, provoacă peste un milion de decese anual şi, la ritmul în care evoluează în prezent situaţia, ar putea duce la 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani, a avertizat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

În lupta împotriva rezistenţei bacteriilor la antimicrobiene au fost înregistrate progrese, însă eforturile trebuie intensificate în materie de prevenţie, diagnosticare şi utilizare corectă a antibioticelor, a declarat OMS.

La începutul unei săptămâni mondiale dedicate sensibilizării asupra rezistenţei la antimicrobiene, OMS a reamintit că această problemă „larg răspândită” ameninţă viitorul medicinei şi pune în pericol intervenţiile chirurgicale, naşterile, tratamentele împotriva cancerului, transplanturile şi tratamentele bolilor cronice. „Rezistenţa la antimicrobiene este larg răspândită şi ameninţă viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de rezistenţă la antimicrobiene al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Geneva.

Bacteriile dezvoltă de mult timp rezistenţă la medicamentele concepute pentru a le combate, ceea ce face ca numeroase molecule să devină ineficiente.

Acest fenomen a fost accelerat de utilizarea masivă a antibioticelor pentru tratarea oamenilor şi a animalelor, dar şi în alimentaţie, ceea ce a permis rezistenţei la antimicrobiene (RAM) să se dezvolte şi să devină una dintre principalele cauze de mortalitate infecţioasă la nivel mondial.

„Infecţiile rezistente la medicamente ucid de ani la rând fără ca noi să ne dăm seama suficient de acest lucru”, a subliniat Niemazi.

Potrivit OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobiene sunt direct responsabile de peste un milion de decese şi contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.

Un studiu al OMS privind progresele înregistrate de 183 de ţări în lupta împotriva rezistenţei la antimicrobiene în 2026 relevă că aproape nouă ţări din zece dispun de un plan naţional de acţiune împotriva acestui fenomen, comparativ cu 79 în 2017.

Însă, doar 42 de ţări declară că dispun de un plan care este atât finanţat, cât şi pus în aplicare şi monitorizat, a precizat Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului RAM al OMS. „Ţările înregistrează progrese în toate etapele, dar eforturile trebuie intensificate pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”, în special reducerea cu 10% a numărului de decese cauzate de RAM bacteriană la nivel mondial, a avertizat ea.

Unul dintre principalele puncte slabe rămâne accesul la diagnosticare. Doar 36% dintre ţări dispun de un laborator naţional de referinţă capabil să testeze rezistenţa în faţa tuturor bacteriilor şi ciupercilor monitorizate de OMS, în timp ce obiectivul stabilit pentru 2030 este de 80%, a explicat, la rândul său, Sylvia Bertagnolo, responsabilă a unităţii de monitorizare a rezistenţei şi de consolidare a laboratoarelor.

„În lipsa testelor, medicii trebuie să trateze pacienţii fără a cunoaşte cauza infecţiei şi fără a şti ce antibiotic va fi eficient”, a subliniat Bertagnolo.

Cele mai recente date ale sistemului global de monitorizare al organizaţiei arată că, în 2023, una din şase infecţii bacteriene confirmate în laborator dintre cele raportate la OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia.

În faţa acestor lacune, OMS a anunţat publicarea a două noi instrumente menite să ajute ţările să-şi consolideze capacităţile de diagnosticare. Primul instrument defineşte testele care ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului sanitar, de la centrele de îngrijire primară până la spitalele de referinţă. Al doilea cuprinde 73 de proceduri de laborator, de la recoltarea probelor până la identificarea agenţilor patogeni şi teste pentru depistarea sensibilităţii la antibiotice.

Însă, dezvoltarea metodelor de diagnostic nu este suficientă. OMS a lansat, de asemenea, un apel la îmbunătăţirea utilizării antibioticelor actule, în condiţiile în care dezvoltarea de noi tratamente nu ţine pasul cu ritmul în care evoluează rezistenţa.

În plus, după cum a reamintit OMS, prevenirea infecţiilor, vaccinarea, îmbunătăţirea accesului la apă şi la servicii de salubritate, precum şi utilizarea adecvată a antimicrobienelor constituie principalele pârghii în combaterea RAM.

În lipsa unei reacţii mai energice, Jean-Pierre Niemazi a subliniat că 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenţei la antimicrobiene până în 2050.