Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă şi în 2027, iar  perspectivele de creştere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% şi 0,5%, a declarat luni preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, la un eveniment de specialitate, transmite Agerpres.

„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o estimare de creştere pentru anul viitor între 0 şi 0,5%, când restul zic 2%. Deja primim feedback că suntem optimişti. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Riscurile rămân de recesiune şi pentru anul viitor, deşi ar trebui să fie uşor mai bine decât în anul ăsta”, a afirmat Adrian Codirlaşu, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence.

Acesta a explicat că perspectivele economice sunt afectate de reducerea producţiei de energie şi de evoluţia consumului.

„Vom vedea datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă şi importăm, deci, pe de o parte, ne scade producţia, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Şi vedem cum evoluează consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii. Nu văd cum să iasă plus. Aşteptarea mea pentru acest an este de o recesiune uşoară, undeva până în 1% scădere, şi anul viitor, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a susţinut preşedintele CFA România.

Potrivit acestuia, dificultăţile economice sunt amplificate de situaţia externă şi de necesitatea finanţării deficitului bugetar.

„Și mediul extern este extrem de dificil. Am zis anii trecuţi, când vorbeam de deficite, că ne luăm un risc macro mare, pentru că trebuie să finanţăm acel deficit şi, dacă avem noroc că piaţa externă e ok, atunci îl putem finanţa, dar dacă piaţa externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanţa, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci nişte scadenţe la datorie, atât publică, cât şi privată, care ne-au dus în criză şi la Fondul Monetar”, a explicat Codirlaşu.

Referindu-se la inflaţie, acesta a arătat că majorarea preţurilor energiei reprezintă unul dintre factorii care exercită presiuni asupra economiei.

Acesta a vorbit și despre revenirea inflației pe trend ascendent.

„Pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci preţurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem preţul gazului metan în Europa. N-a mai fost aşa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în preţuri. Şi avem preţul petrolului, care acum se tranzacţionează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se şi reaprinde conflictul, vă daţi seama, nu are cum să scadă”, a declarat Codirlaşu.

În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naţionale în următorii ani.

„Noi avem o estimare pentru anul următor undeva între 5,4 şi 5,5 euro-leu la final de an”, a declarat Codirlaşu.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracţie a economiei de 0,4%, faţă de o creştere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.