Comisia Europeană este acuzată că a prezentat într-o manieră favorabilă rezultatele programelor sociale din Egipt pentru a justifica deblocarea unor împrumuturi în valoare totală de 2,5 miliarde de euro către guvernul de la Cairo, condus de președintele Abdel Fattah al-Sisi.

Documente confidențiale ale UE și date publicate anterior de autoritățile egiptene, obținute de The Guardian, arată că numărul gospodăriilor care beneficiau de ajutoare sociale a scăzut, deși Bruxellesul a raportat îndeplinirea condițiilor impuse.

Controversa privește acordul în valoare de 7,4 miliarde de euro anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul unei vizite la Cairo, în martie 2024. Parteneriatul strategic și cuprinzător, încheiat pe o perioadă de trei ani, avea ca obiectiv sprijinirea economiei egiptene, reducerea migrației către Europa și consolidarea stabilității într-o regiune afectată de atacurile din 7 octombrie 2023 și de războiul din Fâșia Gaza.

O parte importantă a acordului o reprezintă cele 5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, cunoscute drept asistență macrofinanciară. Acest tip de finanțare ar trebui să fie disponibil doar statelor care respectă drepturile omului și principiile democratice, iar acordarea banilor este condiționată și de îndeplinirea unor reforme economice.

Potrivit documentelor consultate de The Guardian, Comisia Europeană a informat legislatorii europeni că Egiptul și-a îndeplinit, mai întâi „în mare măsură”, iar ulterior integral, două obiective privind extinderea programelor de protecție socială. Datele disponibile indică însă o scădere netă cu 85.734 a numărului de gospodării beneficiare în perioada 2024-2026.

Dacă Egiptul ar fi extins programele conform condițiilor aparent impuse de UE, fără eliminarea unor gospodării de pe liste, aproximativ 245.000 de gospodării suplimentare ar fi trebuit să beneficieze de ajutoare. Potrivit unei estimări realizate de publicație pe baza datelor Băncii Mondiale, acestea ar fi reprezentat aproximativ 909.000 de persoane.

Două tranșe de împrumuturi, deși numărul beneficiarilor a scăzut

Problemele identificate vizează două programe sociale egiptene, Takaful și Karama, destinate gospodăriilor sărace și persoanelor vulnerabile.

Programul Takaful, care înseamnă „Solidaritate”, oferă ajutoare financiare familiilor sărace, cu condiția ca beneficiarii să efectueze controale medicale regulate și să asigure prezența copiilor la școală. Programul Karama („Demnitate”) acordă plăți necondiționate persoanelor cu dizabilități, vârstnicilor, orfanilor și văduvelor.

Una dintre condițiile impuse Egiptului pentru obținerea primei tranșe de un miliard de euro era creșterea cu 100.000 a numărului gospodăriilor înscrise în cele două programe, până la un total de 4,7 milioane.

Într-un raport confidențial transmis legislatorilor din Consiliul UE și Parlamentul European, Comisia a descris această condiție drept „îndeplinită în mare măsură”.

Datele incluse în același raport arată însă o scădere netă cu 62.281 a numărului gospodăriilor beneficiare în perioada respectivă. Autoritățile egiptene au adăugat noi persoane pe liste, dar au eliminat un număr mai mare de beneficiari în urma unui proces multianual de reverificare a eligibilității.

Pentru deblocarea unei alte tranșe, în valoare de 1,5 miliarde de euro, Egiptul trebuia să extindă în continuare programele și să adauge 60.000 de gospodării pe listele beneficiarilor Takaful și Karama.

Un al doilea raport confidențial transmis legislatorilor europeni arată că executivul comunitar a considerat obiectivul îndeplinit, după ce 442.118 familii au fost adăugate în programe.

De această dată, Comisia nu a prezentat însă și numărul persoanelor eliminate de pe liste. Datele Ministerului egiptean al Solidarității Sociale arată că, în cele 11 luni până în iunie 2026, numărul beneficiarilor a scăzut în total cu 23.453. Perioada precedă deblocarea tranșei de 1,5 miliarde de euro, anunțată de UE în iulie 2026.

Datele ministerului egiptean au fost ulterior șterse de pe site-ul instituției, însă The Guardian a consultat capturi de ecran și versiuni arhivate ale paginilor respective.

În total, în perioada 2024-2026, când UE solicita Egiptului să adauge 160.000 de gospodării în programele sociale, numărul acestora a scăzut net cu 85.734.

Eurodeputații cer explicații Comisiei Europene

Dezvăluirile au provocat reacții în Parlamentul European. Tineke Strik, eurodeputată olandeză și una dintre vocile importante ale legislativului în privința relațiilor dintre UE și Egipt, a anunțat că va transmite Comisiei o întrebare oficială prin care va solicita clarificări.

„Constatarea acestei investigații, potrivit căreia Comisia pare să cosmetizeze performanțele Egiptului, este îngrijorătoare”, a declarat Strik.

Eurodeputata a criticat faptul că Bruxellesul ar fi folosit în principal asistența macrofinanciară pentru a determina Egiptul să coopereze în domeniul migrației, tratând condițiile formale și obligațiile de raportare către Parlamentul European drept simple formalități.

Timothy Kaldas, director adjunct al Institutului Tahrir pentru Politici privind Orientul Mijlociu, a afirmat că instituțiile europene nu au reușit să folosească în mod eficient fondurile contribuabililor europeni pentru a sprijini stabilizarea economică a Egiptului.

„Interesul strategic al Europei este să vadă un Egipt mai stabil din punct de vedere economic, cu o populație mai puțin vulnerabilă”, a declarat acesta.

Sandra Gómez López, eurodeputată socialistă spaniolă care a vizitat recent Cairo pentru a evalua situația drepturilor omului în Egipt, a afirmat că datele prezentate de publicația britanică ridică întrebări importante.

„Comisia trebuie să explice în mod transparent de ce consideră că aceste angajamente au fost îndeplinite și să demonstreze că finanțarea europeană contribuie cu adevărat la îmbunătățirea protecției sociale a populației egiptene”, a declarat aceasta.

Gómez López a precizat că UE nu ar trebui să retragă sprijinul acordat Egiptului, dar nici să permită ca importanța strategică a țării să ducă la coborârea standardelor europene privind drepturile omului.

Criticii consideră că dificultățile Comisiei de a trage la răspundere autoritățile egiptene chiar și pentru îndeplinirea unor condiții socioeconomice precise ridică semne de întrebare cu privire la respectarea unor angajamente mai generale, precum democrația și statul de drept.

„Faptul că Egiptul și Comisia par să ignore chiar și condițiile socioeconomice foarte clare nu mă face să cred că vor respecta condițiile preliminare mai vagi privind democrația și statul de drept”, a declarat Tineke Strik.

La rândul său, Claudio Francavilla, director adjunct pentru afaceri europene în cadrul organizației Human Rights Watch, a criticat lipsa unor criterii clare privind respectarea drepturilor fundamentale.

„Fără criterii de evaluare, UE a transformat condiționarea finanțării de respectarea drepturilor omului într-un cec în alb pentru autoritarismul Egiptului”, a afirmat acesta.

Comisia Europeană respinge acuzațiile

Într-un răspuns transmis publicației The Guardian, Comisia Europeană a susținut că obiectivul privind programele Takaful și Karama se referea la numărul familiilor nou-înregistrate, nu la creșterea netă a numărului beneficiarilor.

Purtătorul de cuvânt al instituției a afirmat că nu există nicio contradicție între această interpretare și formularea dintr-un document confidențial potrivit căreia Egiptul trebuia să „extindă în continuare programele de transferuri în numerar”.

În ceea ce privește ultima tranșă de 1,5 miliarde de euro din împrumuturile promise, Comisia a precizat că aceasta va fi acordată numai după îndeplinirea tuturor condițiilor.

Printre acestea se numără respectarea a 24 de condiții de politică economică, menținerea programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și adoptarea unor măsuri concrete și credibile pentru respectarea mecanismelor democratice, inclusiv existența unui sistem parlamentar multipartid și garantarea statului de drept și a drepturilor omului.

„Respectarea condițiilor este examinată în detaliu de oficialii și diplomații UE, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile egiptene și a altor surse relevante”, a transmis Comisia.

Misiunea Egiptului pe lângă Uniunea Europeană, cu sediul la Bruxelles, nu a răspuns solicitării publicației de a comenta acuzațiile.

Acordul cu Egiptul, în contextul criticilor privind drepturile omului

Controversa privind împrumuturile europene apare într-un moment în care autoritățile egiptene sunt criticate pentru restrângerea libertății presei și presiunile exercitate asupra jurnaliștilor și organizațiilor independente.

Printre cazurile semnalate se numără încarcerarea și presupusele acte de tortură la care ar fi fost supuși șase jurnaliști, precum și închiderea redacției Matsadaash, o platformă specializată în verificarea informațiilor și jurnalism de investigație.

Luna trecută, una dintre ultimele publicații independente din Egipt a fost închisă, iar redactorul-șef al acesteia, Lina Attalah, a fost condamnată. Jurnalista contestă decizia și încearcă să anuleze și alte acuzații, inclusiv cea de „publicare de știri false”, pentru care a primit o pedeapsă de un an de închisoare în lipsă, fără să fi fost informată despre proces.

Acordul de 7,4 miliarde de euro dintre UE și Egipt a fost prezentat de Ursula von der Leyen drept un parteneriat strategic menit să consolideze stabilitatea economică și politică a țării. Până în prezent, Egiptul a primit 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, în trei tranșe. Ultima plată, de 1,5 miliarde de euro, este așteptată înainte de sfârșitul anului 2027.