Conferențiarul universitar dr. Luciana Alexandra Ghica, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a vorbit, la lansarea proiectului „Gen Anti-Fake”, despre dezinformare și despre modul în care aceasta trebuie analizată în contextul mai larg al războiului hibrid și al interferențelor informaționale.

În intervenția sa, Ghica a explicat diferențele dintre dezinformare, propagandă și ceea ce instituțiile europene numesc FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) și a atras atenția că ecosistemele de dezinformare sunt construite pe perioade lungi de timp, nu doar în timpul campaniilor electorale.

FIMI, mai mult decât simpla răspândire a unor informații false

Luciana Ghica a explicat că, atunci când este analizată dezinformarea, este important să fie făcută mai întâi diferența între o distribuire ocazională de informații false sau distorsionate și o strategie coordonată, construită pentru atingerea unui anumit obiectiv.

În cazul unor strategii coordonate de actori externi, statali sau non-statali, în Uniunea Europeană este folosit tot mai frecvent termenul FIMI – manipulare și interferență informațională străină.

„FIMI se referă de regulă și la distorsionări ale canalelor de informații, la manipularea algoritmilor”, a explicat Ghica, subliniind că scopul nu este doar persuadarea publicului, ci poate fi și destabilizarea societății și afectarea proceselor democratice.

Potrivit acesteia, FIMI poate fi considerat unul dintre instrumentele unui fenomen mai larg, cel al războiului hibrid, care combină mijloace convenționale și neconvenționale, militare și non-militare.

„FIMI este parte din strategie. Ne place, nu ne place. România este într-un război hibrid. Nu de azi, de ieri, ci de cel puțin un deceniu”, a afirmat Luciana Ghica.

Ea a explicat că un război hibrid nu presupune neapărat un adversar care își asumă imediat acțiunile. Sursele pot fi mai ușor identificate în cazul unor acțiuni fizice, precum sabotajul, dar identificarea lor poate fi mai dificilă în cazul operațiunilor informaționale și al rețelelor de troli.

Intervenția integrală a Lucianei Ghica poate fi urmărită în videoclipul de mai jos, de la minutul 21:50 până la 49:19.

  • Citește și: VIDEO | De la TikTok și boți până războiul hibrid și nostalgia pentru comunism: Cum poate fi combătută dezinformarea, discutată la conferința publică de lansare a „Gen Anti-Fake”

„Orice stat este la fel de vulnerabil ca cel mai vulnerabil cetățean al său”

Una dintre ideile centrale ale intervenției a fost că vulnerabilitatea unei societăți la dezinformare nu poate fi redusă la capacitatea instituțiilor de a identifica și elimina conținutul fals.

Ghica a explicat că un ecosistem de dezinformare poate fi construit în ani de zile, cu scopul de a diminua încrederea publică în instituții și de a exploata vulnerabilitățile sociale, economice și politice.

„Orice stat este la fel de vulnerabil ca cel mai vulnerabil element al său, ca cel mai vulnerabil cetățean al său la dezinformare”, a spus ea.

În acest context, cu cât există mai mulți cetățeni vulnerabili la dezinformare, cu atât crește vulnerabilitatea întregii societăți, a argumentat Ghica.

De ce nu poate fi analizată dezinformarea doar în timpul alegerilor

Un alt punct important al intervenției a fost legat de perioadele electorale.

Ghica a explicat că o analiză a dezinformării care se concentrează exclusiv asupra perioadei oficiale de campanie riscă să ignore procese care au început cu mult timp înainte.

„Campaniile de dezinformare încep și tot ecosistemul de dezinformare începe să fie creat cu mult înainte”, a spus ea.

În cazul alegerilor, explicația este importantă deoarece legislația electorală reglementează o perioadă relativ scurtă de campanie. Însă, dacă neîncrederea în instituții și anumite narațiuni sunt cultivate cu luni sau ani înainte, analiza exclusivă a celor câteva săptămâni de campanie nu poate explica întregul fenomen, a arătat Ghica.

Ea a subliniat că trebuie luate în calcul atât evenimentele punctuale din timpul campaniei, cât și factorii structurali, precum nivelul de educație, vulnerabilitățile economice și temele care preocupă în mod real populația.

„Pentru a înțelege tipurile de dezinformare în perioadele electorale, de fapt, trebuie să ne uităm la dezinformarea mai amplă și la ceea ce numim din ce în ce mai frecvent o abordare a întregii societăți pentru a ne putea proteja”, a explicat ea.

Nu este suficient să avem legi și instituții

În opinia Lucianei Ghica, răspunsul la dezinformare nu poate consta doar în adoptarea unor norme și în existența unor instituții care să sancționeze anumite practici.

În mediul digital, informația se poate răspândi foarte rapid, iar identificarea și eliminarea conținutului problematic devin dificile chiar și atunci când sunt folosite instrumente tehnologice pentru combaterea fenomenului.

Ghica a vorbit și despre amplificarea artificială a vocilor extremiste. Potrivit acesteia, opinii care în mod normal sunt marginale pot ajunge să fie mult mai vizibile, creând impresia unei polarizări sociale mai mari decât cea existentă în realitate.

„Vocile extreme, care de regulă sunt foarte puțin vizibile și nu reprezintă majoritatea, sunt amplificate în mod extraordinar, astfel încât să ai impresia că este o polarizare foarte, foarte mare în societate”, a afirmat ea.

În același timp, amplificarea acestor mesaje poate produce un efect de contagiune: oamenii care cred că ceilalți sunt profund polarizați pot deveni, la rândul lor, mai polarizați.

Ce putem face pentru a ne proteja

În partea finală a intervenției, Luciana Ghica a insistat asupra necesității verificării surselor, dar și asupra evitării amplificării discursurilor extreme.

Ea a recomandat menținerea dialogului și evitarea unui limbaj agresiv care poate contribui la polarizare, inclusiv prin excluderea unor categorii sau voci din dezbaterea publică.

În același timp, a subliniat importanța participării civice și politice, nu doar prin vot, ci și prin implicarea cetățenilor în viața publică. În cazul jurnaliștilor, a pledat pentru standarde profesionale și mecanisme prin care breasla să îi responsabilizeze pe cei care nu le respectă.

Mesajul central al intervenției sale a fost că protejarea unei societăți de dezinformare nu poate fi făcută doar atunci când apare o criză sau în perioada oficială a unei campanii electorale. Este nevoie de o abordare pe termen lung, care să includă educație, verificarea informațiilor, instituții funcționale, jurnalism profesionist și implicare civică.

************

Proiectul este finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

  • Programul de Implicare Civică: www.elvetiaromania.ro
  • Facebook: https://www.facebook.com/elvetiaromania
  • Instagram: https://www.instagram.com/elvetiaromania/