Investițiile în cooperative agricole, unități de procesare, infrastructură și servicii pentru comunitățile rurale din România riscă să piardă finanțare europeană în perioada 2028-2034, în competiția cu alte priorități, precum dezvoltarea urbană, securitatea și apărarea. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale este insuficient și solicită garanții financiare mai solide.

Avertismentul a fost lansat vineri, 30 octombrie 2026, în cadrul unei dezbateri organizate la INDAGRA FOOD 2026 de Fundația Civitas, prin programul CoopNet, în parteneriat cu CRPE, cu finanțarea Romanian-American Foundation (RAF).

Miza o reprezintă schimbarea modului în care vor fi distribuite fondurile europene după 2027. Noua arhitectură bugetară propusă de Comisia Europeană prevede integrarea finanțărilor pentru agricultură, coeziune și alte domenii în planuri naționale și regionale de parteneriat, în locul actualului sistem al Politicii Agricole Comune (PAC), organizat în doi piloni.

Aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate la nivel european pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor. În schimb, finanțarea investițiilor mai largi în dezvoltarea rurală va depinde într-o măsură importantă de prioritățile stabilite de fiecare stat membru.

Fondurile pentru sate vor concura cu banii pentru orașe, securitate și apărare

Una dintre principalele îngrijorări ale celor două organizații privește absența unui buget distinct și suficient pentru dezvoltarea rurală.

Comisia Europeană propune un prag minim de 10% pentru aceste investiții, calculat din alocările planurilor naționale și regionale de parteneriat, după excluderea sumelor destinate PAC, politicii comune în domeniul pescuitului și Fondului Social pentru Climă.

Potrivit Civitas și CRPE, acest procent nu garantează că România va dispune de resurse suficiente pentru reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban.

În plus, există riscul ca proiectele care produc rezultate economice mai ușor de cuantificat sau care beneficiază de o vizibilitate politică mai mare să fie favorizate în detrimentul investițiilor în comunitățile rurale.

„Pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă ne uităm la decalajele de dezvoltare dintre rural și urban și la nevoile reale de investiții. În noua arhitectură bugetară, dezvoltarea rurală va concura cu alte priorități pentru aceleași resurse. Fără alocări clare și predictibile, riscăm ca investițiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii pentru comunitățile rurale să fie împinse pe plan secund. Susținem majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru LEADER. România trebuie să negocieze garanții financiare mai solide și să își definească de acum prioritățile”, a declarat Alexandra Popa, director executiv al CRPE.

Programul european LEADER, prin care sunt finanțate inițiative locale de dezvoltare rurală prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), rămâne în arhitectura propusă, însă bugetul și mecanismele efective de finanțare vor depinde de negocierile europene și de deciziile naționale.

Doar 229 de grupuri și organizații de producători active în România. Riscul pentru cooperativele agricole

O altă problemă semnalată privește condițiile în care cooperativele agricole vor putea accesa fonduri europene în viitoarea perioadă de programare.

Potrivit unei analize CRPE realizate pe baza datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, în România există doar 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole.

Cele două organizații avertizează că restrângerea anumitor finanțări la grupurile și organizațiile de producători recunoscute oficial ar putea dezavantaja fermierii români, în condițiile în care asemenea structuri sunt mult mai dezvoltate în alte state membre.

Prin urmare, noile reguli europene ar trebui să permită accesul la finanțare și cooperativelor agricole care nu dețin statutul de organizație de producători recunoscută oficial.

Márton Balogh, director regional Civitas

„Pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot avea acces la piețe, își pot valorifica mai bine producția și pot investi în dezvoltarea propriilor afaceri. Avem nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate. Dacă dezvoltarea rurală nu beneficiază de resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investițiile care pot face diferența pentru micii producători”, a declarat Márton Balogh, director regional Civitas.

Pentru cooperative, accesul la aceste finanțări poate însemna posibilitatea realizării unor investiții în procesare agroalimentară, dezvoltarea capacităților de producție și creșterea competitivității pe piață.

Investițiile în liceele agricole și pregătirea tinerilor fermieri, printre priorități

Finanțarea dezvoltării rurale nu se limitează la agricultură, ci include infrastructura, educația, serviciile publice, digitalizarea și activitățile economice non-agricole.

Potrivit comunicatului Civitas și CRPE, zonele rurale reprezintă peste 87% din suprafața României, ceea ce face ca investițiile în aceste teritorii să fie importante pentru dezvoltarea economică a țării.

O altă prioritate a viitoarei Politici Agricole Comune este atragerea tinerilor în agricultură.

Conform poziției Consiliului UE, statele membre ar urma să fie obligate să elaboreze strategii naționale și pachete de sprijin pentru reînnoirea generațională în sectorul agricol.

Pentru România, Civitas și CRPE consideră necesară includerea în prioritățile de finanțare a investițiilor în liceele agricole, pregătirea practică în ferme, învățământul dual și dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale viitorilor fermieri.

România trebuie să își stabilească prioritățile înainte de negocierile finale

La 26 octombrie 2026, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o poziție parțială de negociere privind reforma Politicii Agricole Comune după 2027.

Parlamentul European nu și-a definitivat însă poziția, iar regulile privind finanțarea cooperativelor agricole urmează să fie stabilite în cadrul negocierilor.

Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, prezent la dezbaterea de la INDAGRA FOOD, a explicat că finanțarea cooperativelor nu va depinde de un singur instrument european.

Cooperativele recunoscute ca organizații de producători ar putea beneficia inclusiv de mecanismele prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor agricole, în timp ce alte forme de sprijin vor depinde de deciziile autorităților naționale.

Potrivit reprezentantului Comisiei Europene, Parlamentul European ar putea să își contureze poziția privind viitoarea PAC până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027.

În acest context, Fundația Civitas și CRPE solicită autorităților române majorarea pragului minim de finanțare pentru dezvoltarea rurală, stabilirea unei alocări minime pentru programul LEADER și consultarea organizațiilor fermierilor, cooperativelor, Grupurilor de Acțiune Locală, autorităților locale și societății civile.

Cele două organizații consideră că participarea acestora la elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat este esențială pentru ca fondurile europene disponibile în perioada 2028–2034 să răspundă nevoilor reale ale comunităților rurale.