Decizie istorică a ONU: Myanmar a comis genocid împotriva populației Rohingya
Ca reacție la hotărârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ) – principala instanță judiciară a Națiunilor Unite – conform căreia autoritățile din Myanmar au comis crima de genocid în timpul operațiunilor de „curățare” îndreptate împotriva populației Rohingya în 2017, Agnes Callamard, Secretar General al Amnesty International, a declarat: „Genocid. Aceasta este concluzia făr…

Ca reacție la hotărârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ) – principala instanță judiciară a Națiunilor Unite – conform căreia autoritățile din Myanmar au comis crima de genocid în timpul operațiunilor de „curățare” îndreptate împotriva populației Rohingya în 2017, Agnes Callamard, Secretar General al Amnesty International, a declarat:
„Genocid. Aceasta este concluzia fără echivoc a IJ. După ani de negare, impunitate și ascundere a adevărului, această hotărâre constituie o recunoaștere istorică și autoritară a atrocităților comise împotriva populației Rohingya, fiind un moment rar de dreptate pentru supraviețuitori, victime și familiile acestora.
Timp de decenii, guvernele și autoritățile militare din Myanmar au refuzat acordarea cetățeniei populației Rohingya, supunând-o unui sistem instituționalizat de segregare, discriminare și persecuție care echivalează cu crima împotriva umanității cunoscută sub numele de apartheid, potrivit Amnesty International. Aceștia au izolat populația Rohingya în tabere de refugiați, le-au incendiat locuințele și satele și au comis ucideri ilegale pe scară largă, precum și acte de violență sexuală – inclusiv în timpul ororilor campaniei militare din 2017.
Această hotărâre definitivă a CIJ trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru comunitatea internațională, într-un moment critic al istoriei Myanmarului. Concluziile anchetatorilor independenți și ale instanțelor internaționale nu pot fi pur și simplu ignorate. Această decizie a fost posibilă doar datorită faptului că guvernul Gambiei a pus în mișcare mecanismele justiției, demonstrând modul în care toate statele pot și trebuie să reacționeze în fața unor crime care șochează conștiința umanității.
Clarificarea oferită de Curte – și anume că intenția de a comite un genocid poate coexista cu alte obiective, inclusiv cu scopuri militare – este deosebit de relevantă pentru alte cauze aflate pe rolul CIJ, precum cea intentată de Africa de Sud împotriva Israelului, referitoare la un presupus genocid împotriva palestinienilor din Gaza.” „Bărbatul care a coordonat o campanie de crime împotriva umanității și alte infracțiuni prevăzute de dreptul internațional împotriva populației Rohingya – fostul comandant al forțelor armate, generalul de armată Min Aung Hlaing – este acum președintele Myanmarului, în urma unor alegeri manipulate.
Guvernele nu ar trebui să-l primească pe scena internațională, mai ales că, în interiorul Myanmarului, continuă să aibă loc încălcări grave, fără nicio restricție. În schimb, acestea ar trebui să oprească orice transfer de arme, echipamente de securitate și supraveghere, precum și orice formă de asistență militară sau de securitate către Myanmar. Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să impună un embargou global asupra armelor și să sesizeze Curtea Penală Internațională cu privire la întreaga situație din Myanmar.
Autoritățile din Myanmar trebuie să se conformeze imediat hotărârii Curții Internaționale de Justiție (CIJ). Toate celelalte state, inclusiv statele membre ASEAN, trebuie, de asemenea, să acționeze pentru a asigura respectarea acestei hotărâri, îndeplinindu-și propriile obligații care decurg din Convenția privind genocidul și din dreptul internațional general, făcând tot ce le stă în putință pentru a preveni și pedepsi genocidul. Nerespectarea acestei hotărâri nu ar face decât să încurajeze armata din Myanmar în sfidarea dreptului internațional și să perpetueze ciclul impunității.
Acesta nu ar trebui să fie sfârșitul luptei pentru dreptate a populației Rohingya. Supraviețuitorii și victimele au dreptul la reparații complete și efective pentru prejudiciile suferite. De asemenea, aceștia au nevoie de sprijin internațional susținut, inclusiv asistență umanitară, oportunități de relocare, precum și un sprijin politic și financiar solid pentru mecanismele internaționale de tragere la răspundere.
Sperăm că această hotărâre marchează începutul unui proces de tragere la răspundere în Myanmar – un demers care trebuia să aibă loc de mult timp. Toate infracțiunile prevăzute de dreptul internațional, comise în trecut sau în prezent – inclusiv crimele de război, apartheidul și alte crime împotriva umanității – trebuie investigate în mod eficient, iar cei suspectați că poartă răspunderea pentru acestea trebuie aduși în fața justiției.”
Context
La 19 noiembrie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga a stabilit că Myanmar a comis un genocid împotriva poporului Rohingya, în legătură cu operațiunile armatei din 2017 în statul Rakhine. Această decizie a venit în urma procedurilor inițiate de Gambia împotriva Myanmarului în 2019, prin care Myanmarul a fost acuzat de încălcarea obligațiilor care îi revin în temeiul Convenției privind genocidul din 1948. În iulie 2022, CIJ a stabilit că are competența de a soluționa cauza.
Hotărârea este de o importanță deosebită, întrucât este pentru prima dată când CIJ declară un stat responsabil pentru comiterea unui genocid, în conformitate cu Convenția privind genocidul. În hotărârea sa din 2007, pronunțată în cauza dintre Bosnia și Herțegovina și statul de atunci Serbia și Muntenegru, CIJ a constatat că masacrele de la Srebrenica din 1995 au constituit un genocid, însă nu a considerat statul Serbia responsabil pentru comiterea acestui genocid.
În schimb, Curtea a stabilit că Serbia și-a încălcat obligațiile prevăzute de Convenția privind genocidul prin faptul că nu a reușit să prevină genocidul comis de grupări armate locale aflate sub comanda generalului Ratko Mladić și prin faptul că nu i-a pedepsit pe cei responsabili – de exemplu, prin nepredarea generalului Mladić către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII), în vederea judecării acestuia.
În urma unor atacuri sângeroase comise de militanți Rohingya asupra unor secții de poliție în august 2017, forțele de securitate din Myanmar au declanșat o campanie brutală de epurare etnică împotriva populației Rohingya.
Trimiteți feedback



Nu există încă comentarii aprobate.