Crima organizată din America Latină operează în 16 țări europene, printre care și România. Cartelurile sunt implicate în traficul de droguri
Confiscările de cocaină din Europa au crescut de peste cinci ori în ultimii 10 ani, pe măsură ce numeroase carteluri își extind influența. O anchetă realizată timp de patru luni de „The Guardian” și citată de Rador dezvăluie adevărata amploare a unei schimbări la nivel continental. Ancheta arată că intensificarea traficului de cocaină către Europa […] © G4Media.ro.

Confiscările de cocaină din Europa au crescut de peste cinci ori în ultimii 10 ani, pe măsură ce numeroase carteluri își extind influența. O anchetă realizată timp de patru luni de „The Guardian” și citată de Rador dezvăluie adevărata amploare a unei schimbări la nivel continental.
Ancheta arată că intensificarea traficului de cocaină către Europa este direct legată de prezența tot mai extinsă a rețelelor criminale din America Latină în Europa, unde acestea au stabilit legături strânse cu organizațiile mafiote locale.
Investigația, care a utilizat baze de date, informații furnizate de poliție și de agențiile de informații, precum și interviuri cu judecători, procurori și experți din opt țări, arată că în cel puțin 12 țări europene – printre care și România – sunt active carteluri și facțiuni din Columbia, Brazilia, Ecuador, Venezuela, Mexic și SUA. Între 2014 și 2024, s-a înregistrat o creștere cu 471% a cantității de cocaină confiscată și au fost desființate mai multe laboratoare locale care procesau derivați ai cocainei.
Cifra ar putea fi chiar mai mare, întrucât include doar grupurile identificate oficial în Europa prin operațiuni polițienești, anchete transnaționale și dosare judiciare în curs care implică intermediari, membri activi, celule sau rețele operaționale. Nu include bandele care nu au o prezență fizică în Europa și acționează în „asocieri” cu mafiile europene.
Printre grupurile identificate se numără cartelul Sinaloa și cartelul Jalisco New Generation (CJNG) din Mexic; mafia Clan del Golfo, precum și organizațiile de gherilă ELN și facțiunile disidente ale Farc din Columbia; Primeiro Comando da Capital (PCC, sau Primul Comandament al Capitalei) și Comando Vermelho (CV, sau Comandamentul Roșu) din Brazilia; Tren de Aragua din Venezuela; precum și bandele Barrio 18 și MS-13, originare din SUA, care sunt răspândite și în El Salvador, Honduras, Guatemala și, într-o măsură mai mică, în Mexic.
Aceste organizații și-au consolidat prezența în Spania, Portugalia, Țările de Jos, Belgia și Franța, iar activitățile lor au fost remarcate și în Germania, România, Croația și Slovacia. Inițiativa Globală Împotriva Criminalității Organizate Transnaționale (Gi-Toc) include, de asemenea, Bulgaria.
Daniel Brombacher, politolog și director al Observatorului European din cadrul Gi-Toc, a declarat: „Se întâmplă ceva nou odată cu prezența grupurilor latino-americane în zone geografice unde nu există o infrastructură preexistentă. Acest fenomen nu se mai limitează la țările de intrare tradiționale”, spune el. «Operațiuni polițienești recente au descoperit laboratoare de metamfetamină conduse de mexicani în sudul Franței, în nord-estul Poloniei și în Brandenburg, la sud de Berlin. Grupuri latino-americane apar, de asemenea, în România și Bulgaria de-a lungul rutei balcanice.»
Autoritățile naționale și experți din America Latină sugerează că lista ar putea fi chiar mai lungă. Un raport nepublicat al Parchetului din São Paulo, bazat parțial pe date ale agenției braziliene de informații (Abin) – pe care ziarul „The Guardian” l-a analizat – arată, de exemplu, că PCC, în prezent cea mai mare grupare criminală din Brazilia, operează în 16 țări europene, printre care Regatul Unit, Irlanda, Islanda, Serbia, Suedia, Elveția și Turcia.
Suspiciunea că facțiunile și cartelurile latino-americane încearcă să se stabilească în Europa nu este nouă. Încă din anii 1980, organizațiile criminale columbiene, precum cartelurile Cali și Medellín, aveau puncte de sprijin în regiuni din Spania, cum ar fi Galicia. În 2013, un raport Europol a avertizat asupra ascensiunii acestora. Însă ceea ce observă autoritățile în prezent se situează la un alt nivel.
Un raport al Europol din acest an precizează că „rețelele criminale cele mai periculoase (MTCN) din America Latină s-au stabilit și în UE, de unde coordonează operațiuni care afectează Uniunea Europeană. Acest lucru este valabil în special în cazul rețelelor criminale mobile implicate în infracțiuni organizate împotriva proprietății”.
Interpol, condus de ofițerul de poliție federală brazilian Valdecy Urquiza, a fost contactat, dar nu a făcut niciun comentariu.
Problema a devenit mai vizibilă în ultimul deceniu. Producția de droguri în America Latină în această perioadă a crescut de aproximativ patru ori, ajungând la un nivel record de aproximativ 4.100 de tone în 2024. Aceasta vine după o creștere de până la 35% la începutul deceniului. În prezent, în Columbia se produce mai multă cocaină decât în epoca celebrului baron al drogurilor Pablo Escobar. Aproape toată cocaina din lume și multe substanțe conexe provin din America Latină, în special din Columbia.
Víctor Manuel Sánchez Valdés, profesor la Universitatea Autonomă din Coahuila, Mexic și expert în crima organizată, afirmă: „Printre cele mai importante se numără cartelul Sinaloa și cartelul Jalisco [CJNG] din Mexic; Comando Vermelho și PCC din Brazilia; Clanul Golfului și diferite facțiuni ale grupării columbiene FARC; Lobos și Choneros din Ecuador; precum și Tren de Aragua din Venezuela.”
El consideră că prezența latino-americană în Europa este chiar mai răspândită decât se recunoaște în general. „Cartelul Sinaloa și CJNG sunt prezenți în peste 20 de țări europene. Evident, asta nu înseamnă că domină sau că au celule mari”, spune el. „Mai degrabă, sunt emisari ai afacerilor.”
Raportul mondial privind drogurile din 2026 al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, referitor la infracțiunile ilicite, arată că producția mondială de cocaină în 2024 s-a situat între 3.800 și 4.700 de tone – de peste patru ori mai mare decât în 2014. America de Sud rămâne principalul centru de producție, cultivarea plantei de coca acoperind o suprafață record de 385.000 de hectare în ultimul deceniu – de trei ori mai mult decât cifra din 2014.
Europa s-a impus ca o piață-cheie, deoarece oferă organizațiilor marje de profit mai mari decât Statele Unite. De la începutul deceniului, poliția europeană a confiscat mai multe droguri decât forțele americane, iar datele indică faptul că Europa reprezintă acum aproximativ un sfert din consumul global.
Europol a raportat recent că, din cele 731 de rețele transnaționale periculoase de trafic de droguri care operează în Europa, 149 sunt legate de organizații din America Latină. Dintre acestea, 67 au membri din America Latină, iar 22 sunt formate în principal din latino-americani.
Traducerea Rador: Carolina Ciulu



Nu există încă comentarii aprobate.