Pe burse, perioada de după Halloween este asociată, de regulă, cu evoluții mai bune ale acțiunilor. Anul acesta însă, cinci riscuri pot schimba acest scenariu: o nouă scumpire a petrolului, cu efecte asupra bugetelor gospodăriilor, dobânzi încă ridicate, costuri mai mari de finanțare, volatilitate pe piața metalelor și posibilele probleme din sectorul bancar, potrivit unei analize XTB, transmisă exclusiv Economedia.

Halloween-ul este considerat momentul în care începe una dintre cele mai favorabile perioade ale anului pentru burse. Statistic, lunile noiembrie – aprilie au adus randamente mai bune pentru acțiuni decât perioada mai – octombrie, fenomen cunoscut pe piețe drept „efectul Halloween”.

Asta nu înseamnă însă că bursele vor avea automat un parcurs mai lin. Pe lângă alegerile intermediare din SUA, investitorii vor urmări cinci riscuri ce pot pune sub semnul întrebării efectul Halloween-ului, mai arată sursa citată.

Cinci riscuri care ar putea submina „efectul Halloween”

  • 1. O escaladare a conflictului cu Iranul care ar putea readuce prețul petrolului la maximele anuale

Principalul risc energetic îl reprezintă escaladarea ostilităților, care ar putea afecta instalațiile de producție, exporturile sau transporturile de țiței din Orientul Mijlociu. Noi întreruperi ale aprovizionării ar putea readuce prețurile petrolului la maximele anuale.

Consecințele s-ar resimți mult dincolo de sectorul petrolier. Scumpirea combustibilului reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor și pune presiune asupra marjelor de profit din transporturi, aviație și dintr-o  mare parte a sectorului industrial. De asemenea, poate prelungi presiunile inflaționiste și complica răspunsul băncilor centrale.

Europa este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenței sale de importurile de energie. O creștere simultană a prețurilor petrolului și gazelor ar majora costurile de producție tocmai în momentul în care multe întreprinderi au nevoie să-și recâștige competitivitatea, mai arată XTB.

  • 2. O nouă creștere a randamentelor obligațiunilor

Piețele financiare vor trebui să facă față nevoilor de finanțare ale guvernelor și companiilor care construiesc infrastructura de inteligență artificială. Dacă investitorii vor solicita randamente mai mari pentru a absorbi noile emisiuni de datorii, costul finanțării proiectelor și al refinanțării obligațiunilor existente va crește. În același timp, randamentele mai mari sporesc atractivitatea obligațiunilor în raport cu acțiunile.

Companiile ale căror evaluări se bazează pe profituri așteptate într-un viitor îndepărtat și cele puternic îndatorate ar fi deosebit de sensibile la aceste evoluții. În sectorul tehnologic, finanțarea mai costisitoare ar putea reduce rentabilitatea estimată a centrelor de date sau ar putea întârzia construcția acestora.

  • 3. Noi majorări ale dobânzilor în decembrie

O pauză nu înseamnă că procesul de înăsprire a politicii monetare s-a încheiat. Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor la 3,75%–4% în cadrul ședinței din octombrie, dar doi membri s-au pronunțat în favoarea unei creșteri cu un sfert de punct procentual, iar banca centrală continuă să considere că inflația este ridicată.

O nouă accelerare a prețurilor ar putea declanșa, așadar, majorări suplimentare ale dobânzilor. Riscul pentru piețele de acțiuni este ca Fed sau Banca Centrală Europeană să înăsprească politica monetară mai mult decât anticipează investitorii sau să semnaleze menținerea măsurilor restrictive pentru o perioadă mai lungă decât cea așteptată.

Cheia este să facem distincția între inflația determinată de cerere și cea cauzată de constrângerile de ofertă. Scumpirea petrolului poate complica situația, mai ales dacă se reflectă în salarii, în prețul serviciilor și în așteptările inflaționiste.

  • 4. Un nou val de vânzări pe piața metalelor

Evoluția prețului cuprului este influențată de așteptările legate de inteligența artificială. Centrele de date și rețelele electrice au nevoie de cantități mari de cupru, dar întârzierile în investiții ar putea menține cererea nivelurile reflectate în prețuri. Acumularea de stocuri în SUA, pe fondul riscului unor tarife vamale, poate pune presiune asupra prețurilor dacă aceste stocuri sunt redirecționate către alte piețe. În același timp, investitorii riscă să plătească astăzi pentru o cerere care s-ar putea materializa abia peste câțiva ani.

Nici aurul nu este imun la un val de vânzări masive. Creșterea ratelor dobânzii sau  aprecierea dolarului îi pot reduce atractivitatea. În perioadele de criză, unii investitori vând aur pentru a obține lichidități și a acoperi pierderile înregistrate la alte active. Rolul său de instrument de diversificare se poate menține pe termen lung, dar acest lucru nu împiedică apariția unor corecții tocmai atunci când și acțiunile sunt în scădere, potrivit analizei XTB.

Argintul combină vulnerabilitățile metalelor prețioase și ale celor industriale. Acesta poate avea de suferit atât din cauza condițiilor financiare mai stricte, cât și din cauza scăderii cererii din industria electronică, din sectorul energiei solare și din alte ramuri industriale.

  • 5. Scăderi bruște ale acțiunilor bancare

Performanța sectorului bancar va fi deosebit de importantă pentru Europa, unde instituțiile financiare au o pondere substanțială. Ratele mai mari ale dobânzilor pot susține veniturile bancare, dar pot și să slăbească cererea de credite și să submineze capacitatea debitorilor de a rambursa împrumuturile.

Dacă economia încetinește, creșterea provizioanelor pentru pierderi din credite ar putea diminua beneficiile aduse de marjele mai mari.

În același timp, majorarea costurilor de finanțare și deteriorarea calității creditelor ar putea pune presiune suplimentară asupra sectorului. O scădere a acțiunilor bancare după publicarea rezultatelor financiare nu indică neapărat o criză, însă o deteriorare simultană a prețurilor acțiunilor, a finanțării și a calității creditelor ar reprezenta un semnal mai îngrijorător.

Dacă aceste tensiuni se accentuează, băncile ar putea restrânge creditarea, cu efecte asupra întregii economii, conchide sursa citată.