O instanță a Curții de Apel București a dat o decizie discutabilă într-un domeniu pe care Nicușor Dan, pe vremea când nu era președinte, îl considera o sursă majoră de corupție: disciplina în construcții.

Sentința cu pricina obligă Primăria Brașov să emită retroactiv o autorizație de construcție pentru un imobil construit ilegal în Poiana Brașov, deși legea prevede expres că asemenea construcții se demolează.

Sentința a fost dată după ce compunerea inițială a completului de judecată a fost schimbată din motive obscure, conform unui mai vechi obicei al Curții de Apel București. Acum, Primăria Brașov este pusă în fața unei alegeri dificile: să respecte legea sau hotărârea judecătorească?

Totul a pornit de la un pont. Un funcționar mai dibaci din Primăria Brașov ne-a semnalat în mod anonim că o instanță a Curții de Apel București a dat o sentință „absolut aiuritoare” într-un proces al Primăriei cu o firmă privată, după ce completul de judecată a fost schimbat în timpul procesului.

Sursa văzuse documetarul Recorder „Justiție capturată”, în care exact Curtea de Apel București era acuzată de practica schimbării completurilor pentru obținerea de sentințe pre-stabilite, și a regăsit aceeași practică și în procesul Primăriei Brașov.

O poveste de peste două decenii

Obiectul litigiului îl constituie un hotel din Poiana Brașov, deținut de firma Aurelius Împăratul Romanilor SA. Firma aparține lui Aurel Munteanu, originar din Sibiu, fost fotbalist la Sportul Studențesc în anii 70-80 și devenit după revoluție important om de afaceri în zona Ardealului și în București. Activul său fanion este hotelul „Împăratul Romanilor” din Sibiu, unul dintre simbolurile orașului rămase de pe vremea domniației austro-ungare.

Imobilul din Poiana Brașov era, pe vremea lui Ceaușescu, un restaurant cu piscină – cunoscută ca Piscina Cristal. A fost privatizat în anii 2000, iar noul proprietar, Aurel Munteanu, a demarat în 2003 lucrări de renovare și modernizare, atașând construcțiilor existente și un hotel.

La acel moment, a obținut autorizație de construcție pentru ridicarea unei clădiri cu regimul de înălțime P+2 (parter cu două etaje), pentru ca trei ani mai târziu, în buna tradiție a vremurilor, să rezulte un edificiu mult mai înalt: D+P+7E (demisol, parter, șapte etaje).

Primăria Brașov a intentat în 2006 un proces pentru demolarea etajelor construite fără autorizație de construcție, dar Tribunalul Brașov a respins cererea de demolare, pe motiv că Aurelius Împăratul Romanilor SA începuse demersuri pentru intrarea în legalitate, adică obținuse un certificat de urbanism – care e doar primul pas în autorizarea unei construcții.

După ce sentința a rămas definitivă, în 2007, Împăratul Rpmanilor SA a abandonat demersurile pentru intrarea în legalitate și nu a mai parcurs și ceilalți doi pași obligatorii: obținerea avizelor necesare de la furnizorii de utilități și a autorizației de construcție propriu-zise.

Dacă i-ar fi parcurs, putea intra în legalitate, pentru că legea permitea emiterea retroactivă a autorizației de construcție, sub condițiia îndeplinirii tuturor condițiilor tehnice.

Se schimbă legea

Peisajul legal s-a schimbat radical în 2010. Pentru a pune capăt haiduciilor imobiliare care afectau tot mai mult zonele turistice, Guvernul Boc a emis o ordonanță de urgență (OUG 41/2010), aprobată ulterior prin lege de Parlament, care afirma explicit: prin derogare de la legislația generală, construcțiile ridicate ilegal în zonele de interes turistic se demolează, punct. Prin urmare, strict în zonele turistice, nu mai exista posibilitatea „intrării în legalitate” după ce construcțiile fuseseră deja ridicate. Iar Poiana Brașov este, prin excelență, zonă de interes turistic.

Cu toate acestea, Împăratul Romanilor SA a reluat, în 2013 și 2019, demersurile de intrare în legalitate, dar Primăria Brașov i-a respins cererile, pe motiv că legea nu-i mai permite, deci etajele ridicate ilegal trebuie demolate.

Prima instanță

În iunie 2023, Împăratul Romanilor SA a intentat proces Primăriei Brașov, la Tribunaulul București, în contencios adminsitrativ. Firma solicita instanței să oblige Primăria Brașov să emită retroactiv autorizația de construcție, considerând că refuzul a fost nejustificat și efectuat cu „abuz de putere”.

Trei argumente au fost invocate în principal de Împăratul Romanilor SA:

  1. Decizia definitivă din 2007 a Tribunalului Brașov prin care s-a respins demolarea, care ar avea autoritate de lucru judecat.
  2. O expertiză extrajudiciară (comandată de firmă, nu dispusă de instanță) care ar atesta că clădirea respectă condițiile tehnice de autorizare.
  3. O opinie exprimată prin 2013 de secretarul Primăriei Brașov, conform căreia construcției din Poiana Brașov nu i se aplică Ordonanța de Urgență 41 din 2020, fapt care, pe principiul „secutității juridice”, a creat „o așteptare legitimă” că i se va elibera autorizația de construcție.

Tribunalul București a respins cererea pe 7 mai 2025, pe motiv că din moment ce Ordonanța 41 spune foarte clar că se demolează construcțiile ridicate ilegal în zonele de interes turistic, refuzul Primăriei Brașov de autorizare nu este nejustificat sau efectuat cu „abuz de putere”.

Recursul. Încep să se întâmple lucruri

Împăratul Romanilor SA a făcut recurs pe 11 iunie 2025 la Curtea de Apel București. Dosarul a fost preluat de un complet format de judecătorii Cosmin Mitroi, Ana-Maria Iftinca și Ovidiu Spînu, care au fixat un prim termen de judecată data de 11 iunie 2026.

După șapte luni de la depunerea recursului, pe 6 februarie 2026, Împăratul Romanilor SA a făcut o cerere de devansare a termenului de judecată. Completul a respins cererea și a motivat refuzul, pe două pagini, prin complexitatea cauzei, care necesită o atentă studiere a dosarului, și prin calendarul aglomerat al instanței.

După care încep să se întâmple lucruri.

Mai întâi este schimbată componența completului de judecată. Dispar din complet, din motive necunoscute, Ana-Maria Iftinca și Ovidiu Spînu și rămâne doar Cosmin Mitroi – judecător care e delegat la Curtea de Apel București de la Tribunalul Ilfov, ceea ce îl face vulnerabil față de conducerea Curții de Apel.

I se alătură în complet două judecătoare care îi sunt și șefe: Simona Duica, președinta Secției a IX-a de contencios administrativ, și Georgeana Viorel, vicepreședinta Curții de Apel București. Ambele ocupă, și ele, funcții de conducere prin delegare, deci sunt la fel de vulnerabile față de conducerea Curții.

Aceste vulnerabilități ale judecătorilor delegați sunt atestate de numeroase episoade stranii petrecute la Curtea de Apel București, de la cele menționate în documentarul Recorder „Justiție capturată” și până la mai recenta dezvăluire G4 Media, conform căreia judecătoarei care judeca dosarul de corupție al lui Robert Negoiță nu i s-a mai prelungit delegarea la CAB după patru ani de judecată, cu efectul reluării procesului de la zero și cu riscul major de a interveni prescripția.

Modificarea completului se simte imediat. Noul complet se întrunește intempestiv și ia în discuție din oficiu cererea de preschimbare a termenului de judecată, care tocmai ce fusese respinsă de completul precedent. Pe jumătate de pagină, invocând generic doar jurisprudența CEDO, noul complet devansează primul termen de judecată cu o lună, pentru 14 mai 2026.

Schimbarea completului s-a petrecut între 5 martie și 6 aprilie 2026. Noul complet a reluat din oficiu cererea de preschimbare a termenului

Termen de judecată care avea să fie și ultimul, pentru că procesul se judecă în aceeași zi.

Primăria Brașov a contracarat argumentele firmei:

  1. Decizia definitivă din 2007, prin care s-a respins demolarea, era valabilă în condițiile legislației de la acel moment, însă între timp s-a schimbat legislația, a apărut ordonanța 41.
  2. O expertiză extra-judiciară nu are valoare de probă, pentru că este comandată și plătită de către una din părți, nu dispusă de instanță.
  3. O opinie a secretarului Primăriei este o simplă opinie, nu poate fi emisă în contra legii și nu poate reprezenta autoritatea publică.

Instanța Curții de Apel, în noua componență, a desființat hotărârea Tribunalului București, a respins argumentele Primăriei Brașov și a decis: obligă Primăria Brașov să elibereze autorizația de construcție în beneficiul firmei Împăratul Romanilor SA.

Evaluarea unui judecător

G4 Media a contactat un judecător de contencios adminitrativ, cu grad de Curte de Apel, care a judecat zeci, dacă nu sute de spețe similare. I-am prezentat cele două hotărâri – a Tribunalului București și a Curții de Apel – în format anonimizat, așa cum se găsesc pe portalul Rejust.ro, și l-am rugat să le evalueze. Iată o sinteză a răspunsului său:

„Pe fond, soluția corectă a fost dată de Tribunalul București, în timp ce soluția Curții de Apel București este discutabilă juridic. Ordonanța 41 stabilește o regulă derogatorie de la dreptul comun: construcțiile din zonele turistice ridicate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia se desființează și nu mai pot face obiectul intrării în legalitate. Primarul nu avea posibilitatea legală să emită o autorizație de construire, refuzul său fiind o obligație impusă expres de lege.

Curtea de Apel a considerat că refuzul Primăriei este nejustificat, dar această abordare ignoră caracterul derogatoriu al ordonanței 41, ale cărei prevederi elimină opțiunea autorizării pentru această categorie de imobile. Clădirea în cauză este chiar destinatarul normei, al ordonanței. Se poate spune că Curtea de Apel a judecat, cum spunem noi, contra legem (împotriva legii – n.r.).

În plus, Curtea de Apel obligă direct Primăria să emită autorizația de construire, ceea ce iarăși este problematic. Nu rezultă din motivare dacă instanța a analizat în ce măsură construcția respectă sau nu toate condițiile ce trebuie îndeplinite înainte de emiterea autorizației. La rigoare, instanța putea, cel mult, să oblige autoritatea locală să reevalueze cererea, dar nicidecum să oblige direct la emiterea autorizației”, a apreciat judecătorul.

Primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, este și el pus în încurcătură de sentința Curții de Apel, pentru că nu știe cum poate acomoda ceea ce zice legea cu ceea ce a stabilit instanța. „Eu nu pot să emit autorizația de construire fără să știu dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Și atunci eu ce aplic: legea sau hotărârea judecătorească? Nu știu, o să vorbesc cu juriștii, cu avocații, să vedem dacă găsim o cale să pun în aplicare sentința și să respect și legea în același timp”, ne-a declarat George Scripcaru după ce a citit motivarea Curții de Apel.

O cârtiță la Curtea de Apel

G4 Media a încercat să-l contacteze pe Aurel Munteanu, patronul firmei Împăratul Romanilor SA, dar acesta nu a răspuns nici la apelurile telefonice, nici la mesajele Whatsapp pe care i le-am transmis pe două telefoane de-ale sale.

G4 Media adresat pe 7 septembrie o solicitare oficială biroului de presă al Curții de Apel București, prin care am întrebat care sunt motivele pentru care a fost schimbată compunerea completului de judecată. Pe 16 septembrie, în ultima zi din cele 10 zile prevăzute de lege pentru răspuns, cu 5 minute înainte de închiderea programului, purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel ne-a răspuns că, dată fiind complexitatea cererii și programul aglomerat al biroului de presă, este nevoie de 30 de zile pentru formularea răspunsului.

Dar tot pe 7 septembrie, la câteva ore de la transmiterea solicitării către Curtea de Apel, reprezentanții firmei Împăratul Romanilor erau deja alertați că G4 Media face o documentare privind procesul avut cu Primăria Brașov, după cum ne-au atestat surse apropiate de anturajul companiei.

Cum solicitarea G4 Media era primul și, la acel moment, singurul demers oficial efectuat în documentarea acestui caz, este rezonabil de presupus că alerta către Împăratul Romanilor a plecat din interiorul Curții de Apel București.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel București este judecătoarea Gerogeana Viorel, vicepreședinta instanței și membră în completul care a judecat procesul Împăratul Romanilor vs. Primăria Brașov.