Ce rămâne atunci când îndepărtezi totul și ești obligat să te confrunți cu cea mai vulnerabilă versiune a ta? De aici pornește RENATUS, colecția Spring/Summer 2027 semnată Haus of Mclees. Titlul vine din latină și înseamnă „renăscut”, iar Mclees Mantegazza construiește în jurul acestei idei o poveste despre pierdere, vulnerabilitate și transformare. Numai că renașterea imaginată de designer nu este una discretă. Este acoperită de cristale, mărgele, transparențe și metal, iar corpul devine suprafața pe care întreaga poveste este spusă.

Fondat de designerul elvețian cu origini Native American Mclees Mantegazza, Haus of Mclees își leagă identitatea de tehnica beadwork-ului pe care aceasta a descoperit-o în perioada petrecută alături de bunicul său, în Wind River Reservation. În RENATUS, această moștenire personală este trecută printr-un filtru foarte contemporan, apropiat de lumea performance-ului, a muzicii și a festivalurilor. Rezultatul nu încearcă să reproducă vestimentația tradițională, ci să ducă tehnica într-o altă direcție: mărgelele și cristalele ajung pe bustiere, rochii, pantaloni, fuste transparente și construcții care stau undeva la granița dintre bijuterie și îmbrăcăminte.

Corpul devine parte din construcție

Primul lucru pe care îl observi este cât de prezent rămâne corpul pe tot parcursul colecției. Abdomenul este expus, talia este desenată prin șiruri de cristale, transparențele lasă pielea la vedere, iar unele topuri sunt reduse la structuri de mărgele care urmăresc anatomia. Ideea de vulnerabilitate din spatele RENATUS capătă astfel o formă foarte concretă.

Corpul expus nu pare însă fragil. În multe dintre look-uri, beadwork-ul îl înconjoară aproape ca o armură decorativă. Tocmai această tensiune mi se pare una dintre cele mai interesante părți ale colecției.

Și tot aici se vede cel mai bine nivelul de craftsmanship. Mărgelele și cristalele nu sunt folosite exclusiv pentru a înfrumuseța o haină deja construită. În cele mai reușite apariții, ele devin haina. Formează bustiere, plase asimetrice și structuri care traversează abdomenul și șoldurile, până când devine greu de spus unde se termină bijuteria și unde începe garment-ul.

Mantegazza pune aceste suprafețe foarte lucrate lângă materiale care se mișcă liber. Pantalonii largi, fustele transparente și straturile lungi de material aduc fluiditate, în timp ce cristalele trasează corpul mult mai precis. Rochiile negre din dantelă și mesh sunt încărcate cu mărgele, pene și broderii, iar în alte look-uri câteva șiruri de cristale sunt suficiente pentru a defini întreaga siluetă.

Feminitatea propusă de Haus of Mclees este evident senzuală. Apar bustiere minuscule, șolduri expuse, fuste foarte joase și multă transparență, dar stylingul împiedică lucrurile să rămână doar în registrul sexy. Headpieces-urile elaborate, bijuteriile pentru față, voalurile și cizmele grele dau modelelor o prezență aproape ceremonială.

Fără această componentă, anumite piese ar putea fi citite destul de ușor drept luxury festivalwear. Împreună, însă, construiesc un univers mult mai specific și explică relația pe care brandul o are deja cu muzica și performance-ul.

De la negru la alb, povestea renașterii devine vizibilă

RENATUS își spune povestea și prin culoare. Paleta este restrânsă aproape complet la negru, alb, argintiu și auriu, iar succesiunea look-urilor urmărește ideea trecerii din întuneric spre lumină.

Negrul domină unele dintre cele mai dramatice apariții. Dantela, transparențele, franjurile și mărgelele negre se suprapun peste corp, iar accesoriile pentru cap introduc o dimensiune mai întunecată, aproape ritualică. Siluetele sunt senzuale, dar au greutate.

Argintiul schimbă treptat atmosfera. Suprafețele metalice și cristalele încep să reflecte lumina, iar corpul intră în jocul acestor reflexii. Uneori apare o mantie metalică, alteori șirurile de cristale coboară de la bust până peste șolduri. Este zona de tranziție a colecției, în care construcțiile rămân elaborate, dar senzația de întuneric începe să dispară.

Apoi vine albul.

Materialele devin mai aerisite, apar penele albe, pantalonii foarte largi și construcțiile din mărgele transparente sau sidefate. Interesant este că lumina nu aduce cu ea o simplificare radicală. Femeia Haus of Mclees rămâne la fel de decorată. Se schimbă atmosfera, nu identitatea.

De aceea, colecția mi se pare mai degrabă despre transformare decât despre o purificare în sens clasic. Ideea este susținută și de simbolurile introduse de Mantegazza: spirala este folosită ca reprezentare a continuității și întoarcerii, iar imaginile angelice și religioase apar alături de referințe la natură. În viziunea colecției, moartea nu reprezintă punctul final, ci o etapă dintr-un proces mai lung de schimbare.

Conceptul funcționează, deși există și momente în care devine foarte explicit. RENATUS nu este o colecție care își ascunde metaforele. Uneori aproape că ți le arată cu degetul. Dar există suficientă muncă în haine pentru ca show-ul să nu depindă exclusiv de explicația din comunicatul de presă.

Și aici apare și limita lui.

După mai multe look-uri, formula începe să devină familiară: corp expus, beadwork, transparență, un headpiece elaborat și un element fluid. Identitatea brandului este foarte clară, dar coerența poate produce și repetiție. Sunt apariții în care beadwork-ul schimbă efectiv silueta și altele în care pare mai degrabă aplicat peste o formulă deja stabilită.

Cele mai interesante sunt primele. Plasele asimetrice, pantalonii largi, rochiile lungi și piesele în care cristalele traversează corpul demonstrează mai bine ce poate face Mantegazza cu tehnica decât unele dintre seturile foarte reduse, unde diferența dintre look-uri vine în principal din modul în care au fost dispuse mărgelele.

Mireasa care nu încheie colecția, ci se transformă

Poate tocmai de aceea finalul mi s-a părut unul dintre cele mai reușite momente ale show-ului.

Ultima apariție este mireasa colecției, continuând tradiția fashion show-urilor încheiate cu un bridal look. Numai că Haus of Mclees nu lasă rochia albă să rămână imaginea finală, intactă. În fața publicului se intervine direct asupra ei, iar suprafața albă devine o pânză pe care este desenată o floare supradimensionată, în roz, portocaliu și albastru.

După o colecție controlată aproape obsesiv prin negru, alb și tonuri metalice, culoarea apare în ultimele minute.

Momentul este foarte simplu de înțeles, dar tocmai de aceea funcționează. Show-ul trecuse vizual prin întuneric, reflexii metalice și alb, iar acum renașterea despre care vorbește Mantegazza se întâmplă efectiv în fața publicului. O rochie aparent terminată primește o nouă identitate.

Mai este ceva frumos în faptul că transformarea se produce prin mâna omului. Nu vedem un print perfect realizat înainte ca modelul să intre pe podium, ci procesul. Pentru un brand care își construiește identitatea în jurul beadwork-ului, al pieselor one-of-one și al lucrului manual, finalul readuce atenția asupra oamenilor care fac hainele.

Și poate tocmai acel moment m-a făcut să privesc puțin diferit întreaga colecție.

RENATUS mi se pare mai interesantă decât frumoasă în sensul convențional al cuvântului. Nu toate look-urile mă conving în aceeași măsură și sunt momente în care cantitatea de cristale, transparențe și piele expusă împinge estetica foarte aproape de festivalwear. Formula se repetă, iar unele piese depind mai mult de styling decât altele.

Dar ar fi la fel de greu să ignori cantitatea de muncă din spatele lor. Comunicatul brandului spune că majoritatea pieselor sunt realizate manual de mica echipă de designeri și artizani din atelierul din Notting Hill, multe sunt produse în cantități limitate sau made-to-order, iar materialele reciclate, reutilizate și second-hand sunt folosite acolo unde este posibil. Când privești suprafețele acoperite de mărgele și cristale, această componentă artizanală nu are nevoie de prea multe explicații.

Iar pentru un brand încă tânăr, Haus of Mclees are deja ceva important: un limbaj pe care îl recunoști. Corpul este central, ornamentul este dus la maximum, bijuteria poate deveni îmbrăcăminte, iar hainele sunt gândite cu o relație evidentă cu scena și performance-ul.

Următorul pas interesant ar fi să vedem cât de departe poate merge acest vocabular. Mai multe piese în care beadwork-ul intră în construcții vestimentare complexe și mai puține variații ale aceleiași formule ar putea demonstra că tehnica poate susține un univers mult mai larg decât festivalwear-ul și stagewear-ul. Este relevant că brandul vorbește deja despre extinderea ready-to-wear-ului și despre dezvoltarea unei linii importante de menswear odată cu următorul capitol al casei.

Pentru moment, RENATUS funcționează cel mai bine exact acolo unde mărgelele încetează să mai fie decor și devin parte din construcția hainelor. Iar imaginea care rămâne după show nu este neapărat cea mai elaborată bustieră din cristale sau cel mai spectaculos headpiece. Este rochia albă de la final, care ar fi putut reprezenta punctul final al colecției și care, în schimb, este modificată chiar sub ochii publicului.

Pentru o colecție despre renaștere, ideea este aproape imposibil de ratat: mireasa nu apare ca o imagine definitivă, ci ca ceva care încă se poate transforma.