„Melonellum” a devenit lege. Cu 227 de voturi „pentru” și 164 „împotrivă”, Camera Deputaților a aprobat definitiv reforma electorală susținută de coaliția de centru-dreapta, scoțând astfel din uz sistemul Rosatellum – cel utilizat de italieni pentru alegerea Parlamentului în 2018 și 2022, relatează La Stampa, citat de Rador. 

Votul final, desfășurat prin scrutin secret, încheie un proces legislativ marcat de tensiuni în cadrul coaliției de guvernare, amendamente în Senat și trei voturi de încredere în Camera Deputaților. Măsura modifică regulile de alegere a deputaților și senatorilor pentru viitoarele alegeri generale, programate pentru anul 2027, cu excepția cazului în care Parlamentul ar fi dizolvat anticipat.

Principala schimbare vizează modul de atribuire a mandatelor. Se renunță la colegiile uninominale – în care câștiga candidatul cu cele mai multe voturi – în favoarea unui sistem de reprezentare proporțională modificat prin acordarea unei prime majoritare. Scopul declarat al guvernului condus de Giorgia Meloni este asigurarea unei stabilități sporite a executivului, prin reducerea riscului formării unor majorități parlamentare fragile. Partidele din opoziție critică însă reforma, susținând că la viitoarele alegeri, aceasta ar putea oferi un avantaj coaliției de centru-dreapta.

Elementul central al noii legi este pragul electoral de 42%. Lista sau coaliția care atinge acest prag – și care se clasează totodată pe primul loc atât la Camera Deputaților, cât și la Senat – va beneficia de un bonus de până la 70 de deputați și 35 de senatori suplimentari. Cu toate acestea, a fost stabilită o limită maximă de 220 de locuri în Cameră (Montecitorio) și 113 în Senat (Palazzo Madama), excluzând locurile alocate în circumscripția pentru alegătorii din străinătate. Acest mecanism permite unei alianțe politice să obțină o majoritate parlamentară fără a câștiga neapărat 50% din voturile alegătorilor. Bonusul nu se acordă însă automat. Dacă nicio coaliție nu atinge pragul de 42% sau dacă cele două camere atribuie bonusul unor alianțe diferite, locurile vor fi distribuite conform sistemului proporțional, fără aplicarea bonusului. Prin urmare, rămâne posibil un scenariu în care nicio forță politică nu dispune de numărul necesar de mandate pentru a guverna singură.

Voturile preferențiale și candidații de pe primele locuri (liste blocate)

Se va schimba și relația dintre alegători și candidați. Textul modificat de Senat introduce opțiunea de a exprima până la trei voturi preferențiale, permițând cetățenilor să indice candidații pe care doresc să îi susțină. Cu toate acestea, sistemul păstrează „candidații de pe primele locuri”, desemnați direct de partide, care își mențin astfel un rol decisiv în alcătuirea listelor de candidați. Acesta este unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale reformei, convenit în urma unor negocieri deosebit de dificile în cadrul propriei majorități guvernamentale. Sistemul încearcă să găsească un echilibru între posibilitatea alegătorilor de a-și alege reprezentanții și menținerea controlului partidelor politice asupra selecției candidaților.

Candidatul pentru funcția de prim-ministru

O altă noutate vizează desemnarea viitorului prim-ministru. Înainte de alegeri, partidele și coalițiile trebuie să anunțe numele persoanei pe care intenționează să o propună pentru a conduce guvernul. Aliații trebuie să desemneze același candidat. Totuși, acest lucru nu echivalează cu alegerea directă a prim-ministrului. Numirea prim-ministrului va rămâne prerogativa Președintelui Republicii, în conformitate cu articolul 92 din Constituție. Prin urmare, menționarea numelui pe buletinul de vot va avea o semnificație politică, dar nu va fi obligatorie din punct de vedere constituțional pentru șeful statului.

Pragurile electorale și noile reguli pentru partide

Sistemul „Melonellum” menține pragul electoral de 3% pentru partidele individuale și pragul de 10% pentru coaliții. De asemenea, introduce un mecanism de recuperare a voturilor pentru lista care a obținut cele mai multe voturi dintre cele ce nu au atins pragul de 3%, dar care fac parte dintr-o coaliție ce îndeplinește condițiile pentru repartizarea mandatelor. Voturile acordate partidelor mai mici vor continua să contribuie la rezultatul general al alianței.

Se modifică și regulile privind participarea la alegeri. Pentru anumite grupări politice care nu sunt reprezentate în Parlament, procesul de colectare a semnăturilor va deveni mai riguros: numărul de semnături necesare va crește de la 1.500 la 6.000 pe circumscripție. În plus, reforma vizează procedurile de vot pentru alegătorii care nu se află în circumscripția de reședință, precum și repartizarea mandatelor în circumscripția pentru cetățenii din străinătate.

https://www.lastampa.it/politica/2026/10/08/news/legge_elettorale_cosa_cambia_come_si_vota_guida-15760271/?ref=LSHA-BH-P2-S3-T1

Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR RADIO ROMÂNIA/cpaunel/cciulu