Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Șeful statului susține în cererea de reexaminare că finanțarea achiziției unor echipamente noi alimentate cu combustibili fosili poate, totodată, amâna adoptarea unor soluții de încălzire cu emisii mai reduse.

„Odată realizată investiția, interesul beneficiarilor de a utiliza echipamentele până la recuperarea costurilor și dificultatea suportării unei noi investiții pot descuraja înlocuirea lor ulterioară. Sprijinul public riscă astfel să consolideze dependența de combustibili fosili, în loc să faciliteze diminuarea acesteia, inclusiv în cazul gospodăriilor care dispun de resurse financiare limitate”, susține Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, pragul de mai puțin de 50 de utilizatori finali poate indica dificultăți economice în exploatarea unui punct termic, dar nu demonstrează, prin el însuși, avantajul de mediu al înlocuirii acestuia cu instalații individuale alimentate cu combustibili fosili.

„Un asemenea avantaj trebuie evaluat prin raportare la consumul efectiv, pierderile sistemului existent, sursa energiei termice, performanța echipamentelor propuse și alternativele tehnic disponibile. Chiar dacă, în anumite situații, înlocuirea unui sistem ineficient poate reduce consumul și emisiile, această posibilitate nu justifică presupunerea că aceeași soluție este preferabilă pentru toate imobilele care îndeplinesc criteriul numeric stabilit de lege”, consideră șeful statului.

Nicușor Dan susține că utilizarea fondurilor publice pentru instalarea unor noi cazane autonome alimentate cu combustibili fosili trebuie analizată și prin raportare la investițiile alternative pe care aceleași resurse le-ar putea susține. În condițiile unor disponibilități bugetare limitate, finanțarea acestor echipamente poate reduce resursele destinate diminuării necesarului de energie al clădirilor, modernizării eficiente a sistemelor de încălzire sau utilizării surselor regenerabile. Există, de asemenea, riscul ca investițiile sprijinite în prezent să necesite ulterior noi cheltuieli de adaptare ori înlocuire, pentru a răspunde obiectivelor de decarbonizare.

„Necesitatea protejării locatarilor și a asigurării continuității încălzirii justifică intervenția publică, însă alegerea instrumentelor de sprijin trebuie să țină seama și de consecințele lor durabile asupra mediului. Este, prin urmare, oportună reconsiderarea soluției legislative, astfel încât sprijinul să fie orientat către alternative conforme cadrului european, selectate în urma unei evaluări a fezabilității tehnice, a costurilor pentru beneficiari și a reducerilor de consum și de emisii. În acest mod, răspunsul la dificultățile actuale ale comunităților poate fi integrat într-o perspectivă de modernizare a încălzirii, fără perpetuarea dependenței de combustibili fosili”, conchide președintele României.