ONU: Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei constituie crime de război
Comisia independentă de anchetă a ONU pentru Ucraina a concluzionat că atacurile deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene constituie crime de război și crime împotriva umanității, relatează Associated Press. Raportul, prezentat luni Adunării Generale a ONU, documentează efectele bombardamentelor asupra populației civile, în special în timpul iernii 202…

Comisia independentă de anchetă a ONU pentru Ucraina a concluzionat că atacurile deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene constituie crime de război și crime împotriva umanității, relatează Associated Press.
Raportul, prezentat luni Adunării Generale a ONU, documentează efectele bombardamentelor asupra populației civile, în special în timpul iernii 2025-2026, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.
Conform anchetei, frecvența, intensitatea și aria geografică a atacurilor au crescut de-a lungul anilor, iar Rusia a lansat valuri succesive de bombardamente cu sute de drone și rachete, provocând distrugeri importante infrastructurii energetice a Ucrainei.
În timpul iernii trecute, când temperaturile au coborât până la minus 21 de grade Celsius, milioane de ucraineni au rămas perioade îndelungate fără încălzire, electricitate, apă și gaze. Întreruperile serviciilor esențiale au afectat sănătatea fizică și psihică a populației, în special în cazul persoanelor în vârstă, al celor cu mobilitate redusă și al familiilor cu copii.
„Era ca o tortură să trăiesc cu teama că voi muri de frig”
Raportul prezintă mărturii ale civililor care au fost nevoiți să îndure temperaturi extreme în locuințe, în lipsa utilităților.
Un bărbat de 53 de ani din Kiev le-a spus anchetatorilor că încerca să rămână treaz noaptea, de teamă că ar putea muri de frig în somn.
„Cel mai înfricoșător era să adorm și să nu mă mai trezesc. Era ca o tortură să trăiesc cu teama că voi muri de frig”, a declarat acesta.
O femeie de 74 de ani din capitala Ucrainei a descris, la rândul său, condițiile în care a fost nevoită să trăiască: „Zăceam în frig, flămândă, fără medicamente, fără nimic”.
Criza energetică a avut consecințe și asupra educației copiilor. Unele școli au fost închise pentru perioade îndelungate, iar lipsa încălzirii în locuințe a contribuit la îmbolnăviri.
Comisia ONU acuză o politică deliberată de privare a civililor de utilități
Potrivit anchetatorilor, responsabilii militari ruși care au ordonat bombardamentele știau că centralele termice vizate erau esențiale pentru populația civilă, mai ales în timpul iernii.
Comisia a stabilit că atacurile au fost deliberate și au făcut parte dintr-o politică de stat prin care populația ucraineană a fost privată de electricitate și de alte servicii esențiale, provocând suferință civililor.
Pe baza probelor colectate, anchetatorii au concluzionat că autoritățile ruse au comis crime de război prin atacarea intenționată a unor obiective civile și crime împotriva umanității prin alte acte inumane.
„Pe măsură ce se apropie sezonul rece, atacurile s-au intensificat din nou, provocând îngrijorări serioase cu privire la amenințările la adresa vieții și sănătății civililor”, a declarat Erik Møse, președintele Comisiei ONU.
Concluziile se bazează pe mărturiile a 255 de persoane din mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv Kiev, Harkov, Herson, Odesa, Dnipro și Zaporojie. Comisia a analizat, de asemenea, informații furnizate de autorități, medici și organizații neguvernamentale.
Anchetatorii au examinat și atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Nu au putut însă investiga în detaliu consecințele acestora, deoarece autoritățile ruse nu le-au permis accesul și nu au răspuns solicitărilor de informații.
ONU acuză Rusia și de recrutarea prin înșelăciune a unor cetățeni străini
Raportul documentează și recrutarea prin înșelăciune și constrângere a unor cetățeni străini pentru a lupta în armata rusă. Comisia a identificat persoane din 29 de țări care ar fi fost recrutate prin intermediul unor agenți sau agenții care se prezentau drept firme legitime și care beneficiau de sprijinul autorităților.
Potrivit anchetatorilor, recruților li se promiteau oportunități de muncă, însă, după sosirea în Rusia, erau obligați să semneze contracte cu Ministerul Apărării, redactate exclusiv în limba rusă.
Ulterior, aceștia erau trimiși pe frontul din Ucraina și primeau misiuni periculoase. Mulți au murit sau au fost dați dispăruți, în timp ce alții s-au predat ori au fost capturați de forțele ucrainene.
„Comisia a găsit dovezi convingătoare că autoritățile ruse au traficat persoane din 29 de țări”, a transmis ONU.
Comisia consideră că aceste practici constituie trafic de persoane și încalcă legislația internațională privind drepturile omului.
La finalul raportului, anchetatorii au cerut încetarea atacurilor asupra populației și obiectivelor civile, precum și eliberarea din armata rusă a tuturor persoanelor recrutate prin trafic de persoane.



Nu există încă comentarii aprobate.