Piețele financiare globale au intrat joi după-amiază într-o nouă zonă de tensiune, după ce petrolul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, iar investitorii au început să încorporeze un scenariu de inflație mai persistentă și dobânzi mai ridicate. Randamentele titlurilor de stat au urcat puternic în SUA și Europa, în timp ce bursele au scăzut. În România, randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a coborât la 7,13%, de la 7,18% în ședința precedentă, conform informațiilor publicate de Financial Times, Wall Street Journal și Trading Economics.

Prețul petrolului Brent a urcat joi cu peste 4%, până la aproximativ 105,8 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a trecut de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai.

Noua creștere a petrolului vine în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind o întrerupere prelungită a livrărilor de energie. Piața a fost alimentată suplimentar de datele privind producția de petrol a Arabiei Saudite.

Potrivit datelor OPEC, Arabia Saudită a produs în august aproximativ 6,2 milioane de barili pe zi, cu circa 23% mai puțin decât în iulie și cel mai scăzut nivel lunar din 2026.

Pentru piețe, combinația este nefavorabilă: petrol mai scump înseamnă presiuni inflaționiste mai mari, ceea ce reduce șansele unor reduceri rapide de dobândă și crește randamentele cerute de investitori pentru obligațiuni.

SUA: randamentul obligațiunilor pe 30 de ani, la cel mai ridicat nivel din 2007

În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 30 de ani a urcat joi cu aproximativ 0,06 puncte procentuale, până la 5,35%, cel mai ridicat nivel din 2007.

Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a trecut la rândul său de 4,9%, atingând cel mai ridicat nivel intraday din octombrie 2023.

Creșterea randamentelor vine într-un moment în care investitorii sunt deja preocupați de dimensiunea necesarului de finanțare al guvernului american.

Planul secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a accelera răscumpărările de obligațiuni pe termen lung, în valoare de circa 6 miliarde de dolari, nu a reușit până acum să convingă piața că presiunea asupra randamentelor va dispărea.

În plus, promisiunea președintelui Donald Trump privind un „dividend” de 5.000 de dolari pentru fiecare cetățean american, dacă republicanii își păstrează controlul asupra Congresului după alegerile de la jumătatea mandatului, a readus în discuție presiunea pe finanțele publice americane. Costul estimat al măsurii depășește 1.000 de miliarde de dolari.

„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură – prețurile petrolului cresc, în timp ce răscumpărările de obligațiuni și riscurile tot mai mari privind credibilitatea împing primele de termen în sus”, a explicat Pooja Kumra, strateg pe piețe de dobândă la TD Securities, citată de Financial Times.

Investitorii urmăresc joi și o licitație de 22 de miliarde de dolari în titluri americane pe 30 de ani, care poate oferi un indiciu privind apetitul pieței pentru datoria guvernului SUA.

Inflația din SUA pune și ea presiune pe dobânzi

Datele publicate joi în SUA au amplificat îngrijorările.

Indicele prețurilor de producție (PPI) a crescut în august la o rată anuală de 5,4%, de la 4,7% în iulie, peste așteptările analiștilor.

Creșterea prețurilor angro reflectă inclusiv scumpirea combustibililor și costurile mai mari de transport generate de situația din Orientul Mijlociu.

Pentru Rezerva Federală, combinația dintre petrol mai scump și inflație de producție mai ridicată complică perspectiva unei relaxări monetare rapide.

Următoarea decizie de politică monetară a Fed este programată pentru 16 septembrie.

Europa: BCE majorează dobânda, iar obligațiunile se vând

În Europa, presiunea este similară.

Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, aceasta fiind a doua majorare din ultimele trei luni.

BCE a avertizat că inflația din zona euro este de așteptat să rămână „cu mult peste” ținta de 2% pentru o perioadă extinsă, în condițiile în care războiul din Orientul Mijlociu menține prețurile energiei la niveluri ridicate.

Inflația din zona euro a accelerat în august la 3,3%, de la 2,9% în iulie. Componenta energetică a crescut mult mai rapid, rata anuală ajungând la 14,3%.

În același timp, inflația de bază a coborât la 2,4%, iar inflația serviciilor la 3%. Asta arată că, cel puțin deocamdată, șocul este concentrat în principal în energie.

Problema pentru BCE este că un șoc energetic prelungit poate începe să se transmită către restul economiei prin costuri de transport, producție și, ulterior, prețurile finale.

Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 0,04 puncte procentuale, la 3,48%.

În Marea Britanie, randamentul titlurilor pe 10 ani a crescut cu 0,07 puncte procentuale, la 5,34%, cel mai ridicat nivel din 2007.

Bursele scad: S&P 500 pierde 0,6%, Nasdaq 1,3%

Creșterea petrolului și a randamentelor obligațiunilor se vede și pe burse.

În SUA, S&P 500 scădea cu aproximativ 0,6%, Dow Jones cu 0,4%, iar Nasdaq 100 cu 1,3% în debutul ședinței de tranzacționare.

Presiunea este mai mare pe companiile de tehnologie, ale căror evaluări sunt mai sensibile la creșterea costului capitalului.

Producătorii de cipuri au fost printre cei mai afectați: Marvell, Intel și Lam Research pierdeau aproximativ 3%, în timp ce Nvidia era în scădere cu circa 1%.

În Europa, indicele Stoxx Europe 600 pierdea aproximativ 0,6%.

Mecanismul este relativ direct: petrolul mai scump poate reduce marjele companiilor și puterea de cumpărare a consumatorilor, în timp ce randamentele mai mari ale obligațiunilor cresc costul finanțării și reduc atractivitatea relativă a acțiunilor.

România: randamentul pe 10 ani coboară la 7,13%

În România, mișcarea este deocamdată diferită față de principalele piețe occidentale.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani a coborât joi la 7,13%, de la 7,18% în ședința precedentă, potrivit cotațiilor interbancare.

Randamentul este însă cu aproximativ 0,17 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu o lună, deși rămâne cu circa 0,62 puncte procentuale sub nivelul de acum un an.

Pentru România, nivelul de peste 7% rămâne important, deoarece randamentul titlurilor de stat reprezintă unul dintre reperele pentru costul de finanțare al statului și, indirect, pentru costurile de finanțare din economie.

În timp ce randamentele americane și europene cresc joi, obligațiunile românești au avut, așadar, o evoluție mai bună în ședința de astăzi. Mișcarea de o singură zi trebuie însă privită în contextul unei tendințe lunare de creștere a randamentului.

Petrolul devine variabila-cheie pentru piețe

Pentru investitori, principala întrebare este cât timp va rămâne petrolul la niveluri de peste 100 de dolari.

O revenire rapidă a producției și a transporturilor de petrol din Orientul Mijlociu ar putea reduce presiunile asupra inflației și ar permite băncilor centrale să revină la un scenariu de relaxare monetară.

În schimb, o întrerupere prelungită a livrărilor ar putea transforma șocul energetic într-unul macroeconomic mai amplu: inflație mai ridicată, dobânzi mai mari pentru mai mult timp, costuri de finanțare mai mari și presiune pe profiturile companiilor.

S&P Global Energy consideră că piața petrolului începe să se adapteze la ceea ce descrie drept o „nouă normalitate”, caracterizată de prețuri mai ridicate și de fluxuri de petrol sub nivelurile de dinaintea conflictului.

Pentru piețele financiare, acesta este scenariul care contează cel mai mult: nu doar cât costă petrolul astăzi, ci dacă prețul de peste 100 de dolari devine noul punct de referință pentru lunile următoare.