Un proiect de lege inițiat de AUR poate aduce schimbări majore în modul în care este sărbătorită Ziua Drapelului Național. Proiectul legislativ a trecut deja de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților. Raportul din Comisia de apărare a Camerei a fost amânat astăzi cu o săptămână. 

Printre prevederile noii legi se numără obligația oficialilor prezenți la ceremonie de a săruta drapelul național, iar refuzul ar urma să fie sancționat cu amendă de până la 10.000 de lei. Neparticiparea autorităților la ceremonii ar urma să fie o faptă penală – abuz în serviciu.

Instituțiile media audiovizuale, publice și private, vor fi obligate să dedice sărbătorii cel puțin 30 de minute din program, pe parcursul întregii zile.

Ceremoniile de ridicare a drapelului pe catarg ar urma să fie obligatorii în toate unitățile de învățământ din țară, iar autoritățile locale din toate orașele și municipiile vor trebui să stabilească o Piață a Tricolorului. 

Legea stabilește și ce rugăciune trebuie să rostească preoții la ceremonii. 

„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

Ce prevede proiectul legislativ 

  • Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii societăți românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicație programe și manifestări cultural-educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuității, identității și demnității națiunii române.
  • Instituțiile media audiovizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spațiu de timp de cel puțin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.
  •  În toate unitățile militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională se vor desfășura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare și regulamentului propriu de ordine interioară.
  • În toate școlile aparținând învățământului preuniversitar, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepția zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfășura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de școli, în prezența corpului didactic.
  • În toate ambasadele și consulatele României, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată printr-o conferință de semnificație cu participarea reprezentanților comunităților de români.
  • Consiliul General al Municipiului București, respectiv consiliile locale ale municipiilor reședință de județ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanții de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabilește locul public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi. „
  • Piața Tricolorului” trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităților administrației publice locale. Denumirea pieței va fi marcată printr-o plăcuță montată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare.
  • În „Piața Tricolorului”, prin grija organelor administrației locale, se amplasează un catarg înalt de 30 m, compus din 5 segmente din material cu structură de rezistență de înaltă siguranță.
  • Drapelul arborat va avea dimensiunea de 300 cm lungime și 200 cm lățime. 
  • Drapelul Național al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unități militare sau într-o biserică cu tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea „Pieței Tricolorului”.
  • Drapelul Național al României rămâne pe timpul nopții în biserica în care a fost depus.
  • În dimineața zilei de 26 iunie se săvârșește slujba oficială de sfințire a drapelului.
  • Drapelul Național al României se înalță în ziua de 26 iunie și rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, pe semnalul „STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit și preluat de garda drapelului.
  • Ceremonia militară de înălțare a Drapelului Național al României se face în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților administrației publice centrale și locale sau a înlocuitorilor legal desemnați.

Legea stabilește exact cum se vor desfășura ceremoniile în unitățile militare, care este ordinea acțiunilor, cum să slujească preoții, cum să salute militarii, cum să fie așezați.

  • După încheierea ultimei alocuțiuni evocatoare, se face primirea Drapelului Național al României. În timpul intonării „Onorului la Drapel”, Drapelul Național al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operațiunile pregătitoare de înălțare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să țină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii;
  • Preotul militar sau ierarhul bisericesc se așează în fața Drapelului și rostește următoarea Binecuvântare: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
  • Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Național al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ținută în dreptul pieptului. Concomitent cu poziționarea preotului militar/ierarhului bisericesc, 
  • Comandantul garnizoanei/Comanduirii Garnizoanei se poziționează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, față în față cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziția „SALUT”.
  • Oficialitățile prezente la ceremonie ies din dispozitiv și se așează în linie cu fața la drapel, la o distanță de minimum 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Național al României în ordinea de reprezentare protocolară și rămâne în aceeași linie, cu fața la Drapel;
  • Comandantul garnizoanei (comanduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului și, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziționează pe marginile liniei de dispunere a oficialităților;
  • În acest dispozitiv se intonează imnul național al României, vocal și instrumental și începe înălțarea Drapelului Național al României pe catarg;
  • După înălțarea Drapelului Național al României pe catarg, oficialitățile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum și onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spațiu liber între participanți, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Național al României.

La fel există indicații stricte în lege pentru ceremoniile civile

  • În toate localitățile României, din inițiativa autorităților locale, poate fi stabilit un loc public căruia să i se atribuie denumirea de „Piața Tricolorului”.
  • În funcție de caracteristicile urbanistice ale fiecărei localități, locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României se validează de către prefecturi la solicitarea primarilor.
  • În funcție de specificul fiecărei unități școlare, locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României se stabilesc de inspectoratele școlare, la propunerea directorilor de școli.
  •  În localitățile unde nu sunt unități sau subunități militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, înălțarea Drapelului Național al României, în ziua de 26 iunie, se va face fără ceremonial militar.
  •  Ceremonia va fi condusă de către primar, asistat de voluntari special pregătiți, cu participarea poliției locale și/sau a șefului de post. Asigurarea întonării imnului se va face prin mijloace tehnice performante. 

Ceremoniile în unitățile școlare prevăzute în lege constau în următoarele:

  • Adunarea în locul stabilit;
  • Discursul de semnificație al directorului școlii, precum și evocarea istorică prezentată de persoane desemnate, dintre elevi; 
  • Aducerea drapelului la catarg și pregătirea înălțării acestuia;
  • Rostirea frazei de binecuvântare a drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz;
  • Sărutul drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz, de directorul școlii și de persoanele desemnate care au făcut evocarea istorică, dintre elevi; 
  • Înălțarea Drapelului concomitent cu intonarea Imnului Național interpretat de toată asistența;

Ce sancțiuni prevede proiectul legislativ

Autoritățile care nu respectă obligația desemnării unei Piețe a Tricolorului  riscă o amendă cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei.

În cazul unui oficial care refuză să sărute drapelul la finalul ceremonialului, proiectul prevede o amendă de 5.000-10.000 de lei. 

Și nu doar oficialii trebuie să sărute drapelul. În cazul școlilor e obligatoriu ca preot sau profesorul de religie, directorul școlii și elevii desemnați cu rol în ceremonial să sărute drapelul.

În cazul în care mass-media nu alocă minim 30 de minute de program Zilei Drapelului Național, ar fi amendată cu între 10.000 și 20.000 de lei, iar contravenția ar urma să fie constatată de CNA.

Inițiată în 2023 de AUR, pentru lege au semnat și parlamentari PSD și PNL

Proiectul de lege privind proclamarea Zilei Drapelului Național a fost depus la Senat, pe 15 martie 2023, la inițiativa lui Mircia Chelaru, parlamentar AUR. Expunerea de motive a fost semnată de alți 70 de deputați și senatori, de la AUR, neafiliați, dar și de la PSD și PNL.

sursa Senatul României

În expunerea de motive, inițiatorii spun că actuala legislație privind Ziua Drapelului, Legea 96 din 1998, a permis ca evenimentul să capete în multe localități un caracter predominant militar. Iar după restructurarea Armatei, multe localități au rămas fără unități militare și, implicit, fără ceremonial în această zi.

De asemenea, autorii proiectului susțin că în multe localități  nici măcar nu a fost desemnat oficial un spațiu pentru ceremonia dedicată Drapelului.

Noua lege urmărește, potrivit expunerii de motive, să transforme celebrarea Zilei Drapelului într-un ceremonial unic și să transfere o parte din responsabilitate către societatea civilă.

„De la data emiterii legii și până în prezent s-au produs o serie de mutații în structura societății românești atât din punct de vedere al exercitării puterii administrative cât și din cel al dezvoltării și responsabilizării societății civile, tot mai activă și conștientă de menirea puterii sale. Din acest punct de vedere, considerăm că exercițiul public de prezervare a valorilor simbolice identitare nu trebuie să rămână doar un atribut administrativ al instituțiilor nominalizate sau o manifestare strict protocolară, ci, dimpotrivă, să fie o asumare trăită de societatea românească conștientă de valorile sale identitare.

Apariția de-a lungul timpului a unor atitudini de superficialitate sau chiar de neglijență în organizarea celebrării Zilei Drapelului Național al României în unele municipii reședință de județ, sau chiar a unor manifestări de ostilitate din partea unor persoane de reprezentare publică, impune stabilirea unor măsuri de rigoare practică, dar și a unor sancțiuni corective contravenționale”, scrie în expunerea de motive.

Avize negative de la Comisia de Învățământ și de la Guvern

Proiectul de lege a primit mai multe avize negative. 

Guvernul a transmis în punctul de vedere care a însoțit avizul negativ că legea propusă are numeroase probleme de tehnică legislativă, suprapuneri cu legislația existentă și prevederi neclare, inclusiv în zona contravențională și penală. Soluția recomandată de Executiv este modificarea și completarea Legii nr. 96/1998, nu abrogarea ei. 

Consiliul Economic și Social a dat un aviz mixt. Sindicatele reprezentate în Consiliu au avizat pozitiv, iar patronatele și organizațiile neguvernamentale au votat nefavorabil, și au invocat mai multe probleme:

  • Proiectul suprarreglementează modul de celebrare a Zilei Drapelului, care este deja instituită prin lege;
  • impune sarcini administrative și costuri disproporționate sectorului public;
  • introduce obligații suplimentare și pentru sectorul privat, inclusiv pentru mass-media, care ar trebui să aloce timp de emisie unor programe dedicate;
  • Sancțiunile sunt considerate excesive, necorelate cu sistemul contravențional existent și cu prevederile penale;
  • Prevederile referitoare la școli sunt dificil de aplicat, deoarece 26 iunie este, de regulă, în vacanța de vară sau coincide cu desfășurarea probelor de Bacalaureat.

Legea a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților

Pe 26 iunie 2023, Legea a trecut de Senat și a fost trimisă în Camera Deputaților. A intrat în circuitul legislativ și au fost solicitate noi avize, de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Legea ar fi trebuit să ajungă în dezbatere în plen pe 9 septembrie dar nu a fost primit, încă, avizul de la Comisia de Apărare, spun surse G4Media.