Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Stanford din California afirmă că, de fapt, creierul uman este alcătuit din două organe distincte, potrivit BFM TV.

De zeci de ani, cercetătorii se bazează pe faptul că, la începutul dezvoltării, există o singură celulă stem care stă la originea creierului, sugerând astfel că toate părțile creierului au o origine comună. Însă acest nou studiu realizat de Stanford Medicine propune o nouă ipoteză: două organe, sau mai precis două sisteme nervoase antice, care, de-a lungul anilor, s-au asociat în mod ingenios, dar care au evoluat independent de 550 de milioane de ani.

„Am demonstrat pentru prima dată că partea anterioară a creierului provine dintr-o celulă progenitoare complet diferită de cea a părții posterioare a creierului”, explică doctorul în științe Kyle Loh, conferențiar în biologia dezvoltării.

Potrivit Stanford Medicine, există astfel „o parte mai primitivă care reglează bătăile inimii, respirația și alte funcții, și o altă parte care ne face să fim ființe distinct umane, capabile de poezie, de matematică și de a ne pune întrebări despre propriile noastre origini”.

Către o mai bună înțelegere a anumitor boli neuromusculare și neurodegenerative

Această descoperire, care revoluționează modul în care oamenii de știință abordează studiul creierului, deschide noi posibilități și piste de explorat pentru a studia bolile neuromusculare și neurodegenerative care afectează trunchiul cerebral, precum atrofia musculară spinală sau scleroza laterală amiotrofică (SLA), cunoscută și sub numele de boala Charcot.

De fapt, de zeci de ani, oamenii de știință se confruntă cu mari dificultăți în studierea și cultivarea în laborator a neuronilor din partea posterioară a creierului uman, care controlează mușchii și funcțiile esențiale pentru supraviețuirea noastră, precum respirația, somnul sau reglarea bătăilor inimii. Un mister care a frânat cercetarea privind mai multe boli.

Pentru a încerca să le combată, cercetătorii au încercat să creeze neuroni din creierul posterior transformând „progenitori din creierul anterior și mezencefal în celule ale creierului posterior”, explică doctorandul Rayyan Jokhai, coautor al studiului. „Nu este posibil”, concluzionează el astăzi, pe baza rezultatelor obținute.

„O nouă frontieră foarte promițătoare”

Schimbându-și modul de gândire în urma acestei descoperiri, cercetătorii au reușit astfel, pentru prima dată, să determine celulele stem pluripotente umane (un tip de celulă capabilă să dea naștere oricărei celule din corpul uman) să se transforme în motoneuroni funcționali ai creierului posterior în laborator.

Aceste neuroni prezentau toate caracteristicile specifice celor din partea posterioară a creierului: „emiteau unde de activitate electrică” și „produceau proteine care permiteau identificarea segmentelor din creierul posterior care controlează mușchii faciali și cei implicați în deglutiție”, subliniază Universitatea Stanford.

„Dispunem acum de un model care ne permite să înțelegem mai bine aceste boli devastatoare și să lucrăm la dezvoltarea unor terapii regenerative pentru tratarea lor”, a declarat Rayyan Jokhai. „Este vorba de o nouă frontieră foarte promițătoare în cercetarea creierului.”

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, urme ale unui creier compus din două organe la alte animale, precum puii, peștii-zebră, dar și la viermii marini din ordinul Enteropneusta, care au un strămoș comun îndepărtat cu oamenii.