Mai mult de un sfert dintre americani au exagerat sau inventat simptome pentru a încerca să obțină antibiotice de la medic, arată un nou studiu, citat de MedicalXpress.

Studiul, publicat în revista științifică JAMA Network Open, a fost realizat realizat pe un eșantion de aproape 1.000 de persoane din întreaga țară, a identificat mai multe motive frecvente pentru prezentarea denaturată a simptomelor, printre care senzația că sunt foarte bolnavi sau nevoia de a reveni la serviciu ori la școală.

Simptomele severe și nevoia de a reveni la serviciu, printre principalele motive

Dintre persoanele chestionate, 28% au declarat că și-au prezentat în mod deliberat simptomele într-o manieră denaturată pentru a încerca să obțină antibiotice pentru ele însele.

Un procent similar, de 27%, a declarat că a procedat la fel pentru a obține antibiotice pentru un copil aflat în îngrijirea sa.

Aceste comportamente au inclus atât exagerarea unor simptome reale, cât și inventarea completă a acestora.

Cel mai frecvent, oamenii și-au denaturat simptomele deoarece se simțeau foarte bolnavi sau considerau că propriul copil era foarte bolnav și credeau că antibioticele reprezintă singurul tratament eficient.

„Este o situație dificilă”, a explicat Thorpe.

„Oamenii se confruntă cu simptome neplăcute și pot avea convingerea puternică că antibioticele sunt singurul lucru care îi poate ajuta să se simtă mai bine. Să ți se spună să te odihnești și să aștepți este greu de acceptat, iar dacă ai impresia că există ceva care te-ar putea face să te simți mai bine, este foarte dificil să reziști acestui impuls.”

Alți respondenți au menționat că ei sau copiii lor aveau nevoie să se recupereze rapid pentru a reveni la serviciu ori la școală. Unii au invocat și dorința de a deține controlul asupra propriului tratament.

Prezentarea denaturată a simptomelor pentru obținerea antibioticelor este periculoasă

Cercetătorii explică faptul că exagerarea sau inventarea simptomelor pentru a obține antibiotice poate fi periculoasă.

Antibioticele sunt tratamente eficiente și importante împotriva infecțiilor bacteriene, însă nu au niciun efect asupra infecțiilor virale, care reprezintă cea mai frecventă cauză a simptomelor asemănătoare răcelii sau gripei.

În plus, asemenea oricărui medicament, antibioticele prezintă riscul apariției unor efecte adverse.

„Aceste medicamente nu sunt complet lipsite de riscuri pentru pacient”, a explicat Andrea Levy, doctor în științe, profesoară de științe sociale la Connecticut State Community College Middlesex și una dintre autoarele principale ale studiului.

„În plus, utilizarea antibioticelor contribuie la creșterea rezistenței antimicrobiene, ceea ce reprezintă o problemă mai amplă de sănătate publică.”

Prin urmare, este esențial ca medicii să aibă o imagine completă și corectă asupra simptomelor pacienților, pentru a putea prescrie antibiotice atunci când acestea sunt utile și pentru a evita administrarea lor atunci când ar putea face mai mult rău decât bine.

Învinovățirea pacienților nu ar fi soluția

Cercetătorii subliniază că scopul studiului nu este de a-i învinovăți pe cei care își prezintă simptomele într-o manieră denaturată.

„Există motive foarte ușor de înțeles, față de care putem manifesta empatie, pentru care pacienții ar putea simți nevoia să își denatureze simptomele sau pentru care persoanele care îngrijesc copii ar putea face acest lucru în numele lor”, a declarat Levy.

„Noi spunem doar că poate există o cale mai bună.”

Motivele pentru care pacienții își exagerează simptomele au adesea legătură cu experiențele anterioare.

De exemplu, persoanele ale căror simptome au fost ignorate sau minimalizate de un medic în trecut au fost mai predispuse să le exagereze ulterior.

Thorpe a adăugat că prescrierea nejustificată a antibioticelor pentru o infecție virală anterioară poate crea, de asemenea, o asociere puternică între administrarea acestora și ameliorarea stării de sănătate.

Infecțiile virale se vindecă, de regulă, de la sine, iar oamenii pot atribui în mod eronat antibioticelor recuperarea produsă prin mecanismele naturale de vindecare ale organismului.

Soluțiile propuse de cercetătorii

Rezultatele studiului evidențiază necesitatea unor strategii de comunicare mai eficiente, atât pentru medici, cât și pentru pacienți, susțin cercetătorii.

Medicii trebuie să găsească modalități prin care să le transmită pacienților că sunt ascultați și că simptomele lor sunt luate în serios, chiar și atunci când antibioticele nu ar fi de ajutor.

„Pe viitor, va fi important să testăm diferite modalități de schimbare a tiparelor de comunicare dintre pacienți și personalul medical”, a declarat Angela Fagerlin, doctor în științe, profesoară și directoare a Departamentului de Științe ale Sănătății Populației din cadrul University of Utah Health și autoare principală coordonatoare a studiilor.

„Cum pot medicii să le explice pacienților importanța de a nu prescrie antibiotice atunci când acestea nu sunt eficiente? Cum pot pacienții să comunice astfel încât preocupările și nevoile lor să fie înțelese și satisfăcute? Și cum ne putem ajuta reciproc să înțelegem mai bine perspectivele celorlalți?”

„Concluzia practică nu este că medicii ar trebui să devină mai suspicioși față de pacienții lor”, a explicat Levy.

„Dimpotrivă, medicii trebuie să creeze un cadru de comunicare în care pacienții și persoanele care îngrijesc copii să simtă că sunt ascultați, astfel încât să nu mai considere necesar să exagereze pentru a fi luați în serios.”

„Pacienții se simt frecvent în acest fel”, a adăugat Thorpe.

„Ar trebui să fie o prioritate pentru noi să identificăm strategii prin care să îi liniștim pe oameni, să recâștigăm încrederea acestora și să găsim modalitățile potrivite de a răspunde preocupărilor lor.”

„Ne dorim ca relația pe termen lung dintre pacient și furnizorul de servicii medicale să se bazeze pe încredere, deschidere, transparență și convingerea că fiecare urmărește binele celuilalt.”