Defrișările din Amazonul brazilian au scăzut la cel mai redus nivel de la începutul măsurătorilor, potrivit noilor date publicate de guvern, informează The Guardian.

Însă menținerea acestui succes de importanță globală sau, dimpotrivă, anularea progreselor înregistrate depinde de rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru 25 octombrie. În cursă se află doi candidați cu viziuni radical diferite asupra viitorului pădurii tropicale și asupra modului în care acesta influențează relațiile cu Statele Unite, conduse de Donald Trump.

Președintele în funcție, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a clasat în urma contracandidatului său în primul tur de scrutin, în ciuda rezultatelor remarcabile obținute în reducerea distrugerii pădurii amazoniene, precum și în combaterea sărăciei și a insecurității alimentare. Adversarul său este Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro.

Datele furnizate de sistemul de monitorizare prin satelit Prodes, considerat cel mai precis instrument de măsurare a defrișărilor, arată că suprafața de pădure defrișată în Amazon a scăzut cu 41,8% în ultimul an, ajungând la 3.335 de kilometri pătrați. Este cea mai mică valoare înregistrată de la începutul acestor măsurători, în 1988.

Noul rezultat depășește precedentul minim istoric cu 1.236 de kilometri pătrați, echivalentul unei suprafețe de dimensiunea orașului Rio de Janeiro.

Din 2022, anul anterior instalării administrației Lula, ritmul defrișărilor a scăzut cu 71,2%, potrivit datelor centralizate de Institutul Național pentru Cercetări Spațiale din Brazilia. Această evoluție se datorează în mare parte înăspririi măsurilor de aplicare a legislației și investițiilor statului în instituțiile responsabile de protecția mediului.

Statele braziliene cu cele mai ridicate niveluri ale defrișărilor în 2026 au fost Pará, unde s-au înregistrat 33,9% din totalul defrișărilor din Amazon, Mato Grosso (25,5%) și Amazonas (15,7%).

Cu toate acestea, chiar și în aceste regiuni, suprafețele defrișate au scăzut cu peste 45% față de anul precedent. Singurul stat în care situația s-a înrăutățit a fost Roraima, unde defrișările au crescut cu 0,4%. Regiunea este considerată un bastion electoral al familiei Bolsonaro.

În afara Amazonului, biomul învecinat Cerrado, o vastă regiune de savană, a înregistrat cel mai redus nivel anual al defrișărilor din 2001, de 5.516 kilometri pătrați.

Această evoluție este semnificativă, deoarece Cerrado a fost mult timp tratată ca o zonă în care protecția mediului putea fi sacrificată, iar producătorii de soia și carne de vită puteau defrișa suprafețe mai mari decât cele permise în Amazon. În ultimii patru ani, defrișările din Cerrado au scăzut cu 48,4%.

Diferențe clare între cei doi candidați

Aceste rezultate spectaculoase, care i-au emoționat până la lacrimi pe unii activiști pentru protecția naturii, contrastează puternic cu perioada 2019–2023, când Jair Bolsonaro s-a aflat la conducerea Braziliei.

În timpul mandatului său, defrișările din Amazon au crescut cu 59,5%, ceea ce echivalează aproximativ cu distrugerea a peste un milion de copaci pe zi. Această evoluție a fost favorizată de reducerea finanțării instituțiilor responsabile de protejarea pădurilor, de aplicarea mai puțin strictă a sancțiunilor pentru infracțiunile de mediu și de încurajările verbale adresate minerilor ilegali, exploatatorilor forestieri și celor care ocupau ilegal terenuri.

Ulterior, Bolsonaro a fost condamnat pentru tentativă de lovitură de stat, însă fiul său a promis că îl va elibera și îi va permite să ocupe orice funcție guvernamentală își dorește.

Urmând exemplul tatălui său, Flávio Bolsonaro a încercat să obțină sprijinul marilor proprietari de terenuri din Amazon implicați în exploatarea agresivă a resurselor naturale, precum și al altor grupuri de interese din industriile extractive, ignorând în același timp criza climatică în programul său electoral.

Fosta ministră a Mediului, Marina Silva, considerată una dintre persoanele care au contribuit cel mai mult la protejarea pădurii tropicale, a avertizat că Flávio Bolsonaro va încerca să ducă la capăt „proiectul pervers” al tatălui său de distrugere a Amazonului.

Contrastul puternic dintre cei doi candidați este vizibil și pe harta rezultatelor electorale din regiunea amazoniană. Bolsonaro a obținut cele mai multe voturi în apropierea zonelor cu păduri degradate, exploatări miniere, ferme de creștere a animalelor și monoculturi de soia. În schimb, Lula s-a bucurat de un sprijin mai mare în orașele importante și în regiunile forestiere unde vegetația a rămas relativ intactă.

Diferențele dintre cei doi sunt evidente și în relațiile lor cu Statele Unite. Lula a avertizat că Donald Trump încearcă să colonizeze Brazilia și să preia controlul asupra resurselor sale. Președintele brazilian consideră Amazonul un bun aflat sub suveranitatea Braziliei, un teritoriu esențial pentru populațiile indigene și un element indispensabil în eforturile globale de stabilizare a climei.

Familia Bolsonaro, în schimb, are legături strânse cu Statele Unite. Eduardo Bolsonaro, fratele lui Flávio, locuiește în Texas de anul trecut și a cerut administrației Trump să impună taxe vamale punitive propriei sale țări. Jair Bolsonaro a salutat drapelul american și a scandat „USA, USA” alături de susținătorii săi. Dacă familia va reveni la putere, este de așteptat ca prioritățile comerciale ale Braziliei să se reorienteze dinspre China și Europa către Statele Unite, în special în privința mineralelor critice.

Cea mai importantă diferență ar putea fi însă disponibilitatea extremei drepte de a exploata resursele naturale din Amazon și din alte regiuni ale Braziliei, pentru a le vinde ulterior celui care oferă cel mai mare preț, indiferent de consecințele sociale și de mediu.

Organizațiile pentru protecția naturii au declarat că noile date privind defrișările arată cât de mult depinde de rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Marcio Astrini, secretarul executiv al Observatorului Climei, a declarat: „Aceste cifre arată clar că oprirea distrugerii pădurilor din Brazilia este pe deplin posibilă. Cu toate acestea, totul depinde de rezultatul alegerilor. Țara va decide dacă ne îndreptăm către sfârșitul defrișărilor sau către sfârșitul pădurii.”