Sticle și recipiente din plastic, dar și obiecte de vestimentație, ambalaje de medicamente și tuburi de pastă de dinți, aruncate de-a lungul timpului în Pădurea Băneasa, au fost strânse sâmbătă de voluntari din desiș, într-o acțiune de ecologizare, după ce am părăsit potecile și am intrat printre copaci, în partea de pădure aflată pe teritoriul județului Ilfov, dinspre orașul Voluntari. În cele aproximativ două ore în care am străbătut 2-3 kilometri prin pădure, ne-am bucurat de liniște și de aerul de pădure, dar, odată ieșiți de pe poteci, am dat și peste urmele nefirești lăsate de oameni: anvelope, resturi de mobilier și chiar deșeuri provenite din construcții. Acțiunea de curățenie a fost organizată de Asociația Parcul Natural București, care încearcă, din 2025, să obțină un statut de protecție pentru Pădurea Băneasa și să coaguleze în jurul pădurii o comunitate implicată în protejarea naturii.

Pădurea are, în prezent, un regim de proprietate mixt, cu suprafețe publice și private și mai mulți proprietari și administratori. Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București, a explicat că unul dintre lucrurile pe care le-ar aduce statutul de parc natural ar fi o administrație dedicată și un plan de management, astfel încât măsurile de conservare și administrare a pădurii să fie aplicate coerent.

În cazul deșeurilor abandonate, responsabilitatea revine în primul rând celui care le abandonează, iar dacă acesta nu este identificat, legislația prevede că autoritatea administrației publice locale – în cazul zonei în care s-a desfășurat acțiunea, orașul Voluntari – suportă cheltuielile pentru curățarea și refacerea mediului, precum și pentru transportul și eliminarea deșeurilor.

Pe traseul parcurs sâmbătă, voluntarii au găsit numeroase deșeuri rămase în pădure, unele vechi și degradate. La finalul celor două ore, din perimetrul „scanat” se strânsese o movilă serioasă de saci plini cu deșeuri – o imagine care arată amploarea fenomenului și cantitatea de gunoi acumulată în pădure de-a lungul timpului (imagini în galeria foto de la începutul articolului).

Voluntarii s-au întâlnit la liziera pădurii, pe strada Iancu de Hunedoara, și au pornit de acolo pe poteci, cu mănuși și saci pentru deșeuri, fiind instruiți să nu se apropie de seringi sau cioburi de sticlă.

Organizatorii au numit zona „Casa Căprioarelor”, pornind de la ideea că pădurea nu este doar un spațiu de recreere pentru oameni, ci și habitatul animalelor care trăiesc aici. „Intrăm în casa căprioarelor și vânăm deșeurile din plastic aruncate de-a lungul timpului pe lângă poteci”, a fost mesajul Asociației Parcul Natural București înaintea acțiunii.

Scopul a fost curățarea zonei atât pentru animalele care trăiesc aici, cât și pentru oamenii care folosesc pădurea pentru plimbare, alergare sau bicicletă. În unele locuri, deșeurile erau ascunse de vegetație și de frunzele căzute, iar unele dintre ele erau deja degradate de trecerea timpului.

De ce mai trebuie protejată dacă „teoretic nu se taie”?

Acțiunea de curățenie a fost o ocazie de a vorbi despre ce ar însemna pentru Pădurea Băneasa obținerea unui statut de protecție.

„Mulți oameni ne zic: «Dom’le, dar de ce? E pădure, teoretic nu se taie (…) De ce e nevoie?»”, a explicat Dan Bărbulescu, cu trimitere la faptul că din 2025 în Ilfov nu se mai taie arbori pentru foc sau comerț.

Diferența, spune el, este dată în primul rând de existența unei administrații și a unui plan de management, care ar permite stabilirea și aplicarea unor măsuri concrete de conservare.

Protecția nu înseamnă, în această viziune, doar împiedicarea tăierii arborilor. Ea presupune și gestionarea habitatelor și intervenții care să permită păstrarea pe termen lung a speciilor caracteristice pădurii.

Bărbulescu a enumerat printre speciile care ar beneficia de măsuri de conservare rădașca, insecte asociate stejarilor și lemnului mort, păsări, lilieci, reptile și amfibieni, dar și animale mai mari, precum căprioarele.

Un alt motiv folosit de el este regenerarea stejarilor. În anumite zone, dacă nu sunt create condițiile necesare pentru dezvoltarea arborilor tineri, specii mai oportuniste, precum paltinul, pot ocupa spațiul și pot modifica treptat structura pădurii, a explicat Bărbulescu.

În cazul unui parc natural, astfel de intervenții ar putea fi făcute în baza măsurilor stabilite prin planul de management și sub supravegherea administrației.

„Să avem mai mulți stejari”, spune el că este unul dintre obiectivele intervențiilor.

Potecile din Pădurea Băneasa, pe hartă

În timp ce parcurgeam una dintre potecile pădurii, în discuția cu Ciprian Gălușcă, de la Platforma pentru Schimbări Climatice, acesta a enunțat ideea cartării traseelor folosite pentru plimbare sau bicicletă. În discuție a fost luată în calcul înregistrarea coordonatelor și transpunerea traseului într-un sistem GIS și nu numai, astfel încât acesta să poată fi urmărit ulterior pe hartă, inclusiv cu ajutorul unor aplicații care funcționează și fără semnal la telefon.

Dincolo de acțiunea de sâmbătă, Asociația Parcul Natural București pregătește și alte întălniri în Pădurea Băneasa în această toamnă.

Bărbulescu a vorbit despre o nouă acțiune cu voluntari în zona Casa Albă, sâmbăta viitoare, care ar urma să includă curățenie, lucrări pe poteci și strângerea ghindelor, dacă acestea vor putea fi găsite.

Pentru luna noiembrie, asociația are în vedere și o acțiune de plantare.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Asociația Parcul Natural București (@parculnaturalbucuresti)