Președintele PNL, Ilie Bolojan, susține că decizia de joi a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care au fost respinse cererile a cinci judecători nemulțumiți de eșalonarea restanțelor salariale, confirmă poziția Guvernului în disputa privind plata acestor drepturi. Bolojan afirmă că Executivul primește astfel un argument pentru a rezolva problema fără să afecteze echilibrul bugetar și critică ceea ce numește „aristocrație bugetară”.

„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a scris Bolojan într-o postare pe Facebook.

Liderul liberal susține că, într-un context economic dificil, plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei, fără a lua în calcul impactul asupra bugetului și celelalte obligații ale statului, ar fi imorală.

„Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”, a afirmat acesta.

Bolojan acuză posibile conflicte de interese în sistemul judiciar

În mesajul său, Bolojan a invocat și observațiile CEDO referitoare la posibile conflicte de interese în cauzele în care magistrații au pronunțat hotărâri privind drepturi salariale de care puteau beneficia ei înșiși.

„CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută”, a scris liderul PNL.

În hotărârea pronunțată în cauza Pușcașu împotriva României, CEDO a analizat cererile a cinci judecători sau foști judecători care au reclamat că eșalonarea restanțelor salariale stabilite prin hotărâri definitive le-ar fi încălcat dreptul de proprietate. Curtea a respins cererile ca inadmisibile.

Potrivit motivării, instanța europeană a observat că participarea magistraților la decizii privind componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși era susceptibilă să genereze conflicte de interese. CEDO a mai remarcat că instanțele ar fi putut depăși rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii atunci când au intervenit în chestiuni care țin de politicile bugetare și economice, aflate în competența puterilor executive și legislative.

Curtea a apreciat, totodată, că măsurile de eșalonare și amânare a plăților au urmărit obiective legitime, precum reducerea cheltuielilor publice și reechilibrarea bugetului, în circumstanțele economice dificile ale României. Decizia a fost adoptată în unanimitate de un complet de șapte judecători.

„Amânarea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”

Bolojan susține că hotărârea CEDO arată că deciziile privind modul în care sunt distribuite resursele publice trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești.

„Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”, a afirmat liderul liberal.

El a încheiat mesajul cu un apel adresat actualului Executiv, afirmând că acesta va trebui să decidă dacă acționează în interesul general sau în beneficiul unei categorii profesionale.

„Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”, a scris Bolojan.

ÎCCJ susține că hotărârea CEDO și procesul cu Guvernul sunt distincte

După publicarea deciziei, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a transmis că hotărârea CEDO și litigiul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor „privesc chestiuni juridice distincte”.

ÎCCJ a arătat că instanța europeană a recunoscut posibilitatea eșalonării obligațiilor financiare ale statului în anumite condiții, fără ca aceasta să însemne anularea obligației de plată sau lipsirea de efecte a hotărârilor definitive.

În schimb, potrivit instanței supreme, litigiul său cu Guvernul nu vizează contestarea în principiu a posibilității de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a cadrului normativ pe care acestea l-au instituit, inclusiv asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale potrivit calendarului stabilit.

Prin urmare, ÎCCJ a susținut că hotărârea CEDO nu soluționează automat procesul său cu Executivul și nu validează sau invalidează, prin ea însăși, pretențiile formulate în acel litigiu.