Opt ore petrecute în fața calculatorului, ședințe consecutive și puține momente de mișcare. Pentru mulți angajați, aceasta este rutina zilnică de lucru. Însă statul prelungit pe scaun, lipsa activității fizice și o poziție incorectă la birou pot favoriza apariția durerilor de spate, a problemelor cervicale și a altor afecțiuni care afectează sănătatea pe termen lung. Pentru angajatori, sedentarismul poate însemna productivitate redusă, absenteism și costuri suplimentare asociate problemelor medicale.

Durerile de spate după o zi de muncă sau senzația de înțepenire a gâtului sunt simptome pe care mulți angajați le consideră normale. De cele mai multe ori, acestea sunt ignorate sau puse pe seama oboselii, până când devin recurente.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că timpul îndelungat petrecut în comportamente sedentare este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și mortalitate prematură. Recomandările organizației subliniază importanța limitării timpului sedentar și a înlocuirii acestuia cu activitate fizică, inclusiv de intensitate redusă.

 De la dureri de spate la probleme cervicale: ce afecțiuni pot apărea

Una dintre cele mai frecvente consecințe asociate muncii sedentare este apariția durerilor musculo-scheletale, în special în zona lombară, cervicală și a umerilor.

Menținerea aceleiași poziții pentru perioade lungi, lipsa pauzelor și organizarea necorespunzătoare a spațiului de lucru pot contribui la suprasolicitarea musculaturii și la apariția disconfortului.

Printre problemele întâlnite la persoanele care lucrează multe ore la birou se numără durerile lombare, durerile cervicale, tensiunea musculară la nivelul umerilor și rigiditatea. Mișcările repetitive și pozițiile necorespunzătoare pot contribui, de asemenea, la apariția unor afecțiuni ale mâinilor și încheieturilor.

O analiză sistematică și meta-analiză publicată în 2021 în revista International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity a identificat o asociere între timpul petrecut așezat la locul de muncă și durerile de gât și umeri. Potrivit rezultatelor, angajații expuși unui timp mai mare de sedentarism profesional aveau o probabilitate cu aproximativ 73% mai mare de a raporta astfel de dureri, comparativ cu grupurile de referință. Autorii atrag însă atenția asupra diferențelor dintre studiile analizate și asupra faptului că asocierea nu demonstrează automat cauzalitatea.

Efectele sedentarismului nu se limitează la sistemul musculo-scheletal. Timpul îndelungat petrecut fără mișcare este asociat și cu riscuri metabolice și cardiovasculare, inclusiv diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Aceste riscuri depind și de alți factori, precum alimentația, greutatea corporală, fumatul și nivelul general de activitate fizică.

Cât îi costă pe angajatori sedentarismul angajaților

Din perspectiva companiilor, problemele asociate sedentarismului pot avea consecințe directe asupra activității zilnice.

Un angajat care se confruntă constant cu dureri de spate, disconfort cervical sau oboseală fizică poate avea dificultăți în menținerea concentrării și în desfășurarea sarcinilor obișnuite. Chiar dacă este prezent la birou, capacitatea sa de lucru poate fi afectată.

În alte situații, problemele medicale necesită consultații, investigații, tratamente și perioade de recuperare, ceea ce poate duce la concedii medicale și la redistribuirea sarcinilor către ceilalți membri ai echipei.

Costurile pentru angajatori nu se limitează, așadar, la cheltuielile medicale. Ele pot include pierderi de productivitate, absențe, dificultăți în organizarea activității și costuri suplimentare pentru înlocuirea temporară a angajaților.

O meta-analiză publicată în 2023 în revista JMIR Public Health and Surveillance, care a inclus 11 studii randomizate și 1.894 de angajați, a arătat că intervențiile care combină mai multe măsuri, precum birourile reglabile, încurajarea pauzelor și schimbarea comportamentelor sedentare, pot reduce timpul petrecut pe scaun cu aproximativ 52 de minute într-o zi de lucru de opt ore, comparativ cu lipsa intervenției.

Ce pot face companiile pentru a reduce riscurile

Reducerea sedentarismului nu presupune renunțarea la munca de birou, ci schimbarea modului în care este organizată activitatea zilnică.

Printre măsurile pe care angajatorii le pot introduce se numără:

  • Amenajarea ergonomică a spațiului de lucru: scaune reglabile, monitoare poziționate corect și sprijin adecvat pentru spate.
  • Pauze active: încurajarea angajaților să se ridice periodic, să facă câțiva pași sau exerciții simple de mobilitate.
  • Alternarea poziției de lucru: folosirea birourilor reglabile, astfel încât angajații să poată alterna poziția șezând cu cea în picioare.
  • Programe de prevenție medicală: controale periodice, evaluări de medicina muncii și acces la consultații de specialitate pentru persoanele care se confruntă cu dureri recurente.

OMS recomandă adulților cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul prin activitate fizică intensă. Organizația subliniază și că limitarea timpului sedentar este importantă, iar înlocuirea acestuia cu orice formă de activitate fizică poate aduce beneficii pentru sănătate.

Pentru companii, mesajul este simplu: sănătatea angajaților nu depinde doar de controalele medicale periodice, ci și de condițiile în care aceștia lucrează zi de zi. Ergonomia, pauzele de mișcare și prevenția pot contribui la reducerea riscurilor medicale și la menținerea capacității de muncă pe termen lung.

Durerile care apar după o zi petrecută la birou nu ar trebui considerate o consecință inevitabilă a muncii moderne. Identificarea timpurie a problemelor și schimbarea unor obiceiuri zilnice pot face diferența atât pentru angajați, cât și pentru organizațiile din care fac parte.