Decizia luată la nivel european de a plafona datoria publică este una „bună”, potrivit senatorului UDMR Tánczos Barna. „Nu credeți că la un moment dat această criză a datoriilor, la nivel global, se va sparge?”, a susținut acesta sâmbătă, 7 noiembrie, invitat fiind la Digi24.

Senatorului UDMR Tánczos Barna a explicat faptul că societățile trăiesc pe datorie, pornind de la nviel individual, până la niveluî ntregii societăți.

„Datoria României este mare, dar datoria Franței este și mai mare, a Italiei chiar și mai mare. Nu credeți că la un moment dat această criză a datoriilor, la nivel global, se va sparge și ce anunță ea? Ce a decis Europa la precedenta criză – plafonul al datoriei, a fost o decizie bună. Pentru că încearcă acum, la nivel european, să țină cumva lucrurile sub control”, a declarat acesta.

Datoria în sine „nu e o problemă atât de mare”

De asemenea, senatorul a punctat faptul că „totul este relativ”.

„Volumul datoriei este o cifră pe care e greu să o compari între sau la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient, ca să poți să plătești costul acela. Datoria în sine nu e o problemă atât de mare, dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuți, volumul de dobânzi pe care îl plătește sau îl plătește statul membru sau statul care se împrumută, nu este foarte mare, proporțional, raportat, la bugetul total de care dispune. Și aici, în România, stă prost”, a explicat Tánczos Barna.

Acesta a reamintit de costul datoriei publice a României care crește constant.

„Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare crește costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem. Încă nu a început să scadă, or să înceapă să scadă din 2028, din 2029, dar costul acestei datorii este în creștere continuă”, a susținut acesta.

60-70 de miliarde de lei anual, costurile de finanțare ale datoriei publice

Potrivit estimările făcute de fostul prim-vicepreședinte, costurile aferente finanțării datoriei publice a României se ridică la 60-70 de miliarde de lei anual și „o să crească și în 2027 față de 2026”.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiții, repornirea economiei, programe de relansare economică, nu este o catastrofă în sine. Problema este când este foarte scumpă această datorie și dobânzile sunt foarte mari, ceea ce am bifat. Și, când nu ai perspectivă, folosim banii pentru rostogolire și pentru investiții. Hai să zicem că folosim pentru investiții, dar folosim pentru finanțarea cheltuielilor lunare, zilnice, curente, de investiții, de salarii și de toate cele. Nu este mai mare decât volumul investițiilor, dar și în condițiile acestea, lucrurile stau destul de…”, a declarat senatorul UDMR.

De asemenea, a subliniat faptul că România nu se împrumută încă la dobânzi specifice țările aflate în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor.

„La fiecare evaluare suntem cu cuțitul sau cu sabia deasupra capului. Suntem la limită și nu este un secret, o spun agențiile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenți, pentru că suntem exact în ultima perioadă în care trebuie să ținem totul sub control ca să începem să ieșim din această situație complicată”, a subliniat senatorul UDMR.

Cum ar putea ieși România din cercul vicios al costurilor de finanțare mari

Tánczos Barna a susținut că se poate ieși din acest cerc vicios în momentul în care „nu mai creștem datoria publică… începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel, cel puțin, astfel încât componența, structura internă, să se remodeleze un pic la nivelul bugetului de stat”.

„Și în momentul în care introducem elemente de eficientizare a serviciilor publice. Am vorbit atât de mult despre reformă, încât eu aș spune să luăm câte o nișă, câte o felie din povestea asta a administrației centrale, locale, pe sănătate, pe învățământ pe tot și să începem să eficientizăm, să ne coste mai puțin același serviciu. Nici măcar să nu visăm la servicii mai complexe, mai bune sau mai multe. Măcar același nivel și același volum de servicii să ne coste mai puțin”, a mai adăugat acesta.

Întrebat fiind ce cheltuială ar elimina complet din bugetul statului, senatorul UDMR a transmis că „nu-mi dau seama ce se poate elimina complet”.

Limitele deficitului bugetar, știute de Ciolacu

Deficitul bugetar al României ar trebui redus la jumătate, potrivit angajamentelor asumate la nivel european.

În 2025, România a avut un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere de la 9,2% în anul precedent, fiind cele mai mari de la nivelul întregii Uniuni Europene în ambii ani.

„(n.r. – Marcel Ciolacu) Știa extrem de bine ce înseamnă deficitul bugetar și știa chiar și limitele în 2025 până unde putem să ne întindem”, a punctat senatorul UDMR.

Întrebat fiind dacă „nu îl durea în deficit pe domnul Ciolacu”, Tánczos Barna a transmis: „Nu am fost de față cât a avut dureri, nu știu”.