Noul sistem de recompense acordate inspectorilor ANAF în funcție de performanță ar putea duce la intesificarea controalelor, dar și la creșterea numărului de contestații fiscale. O avocată specializată în asistența contribuabililor în timpul controalelor fiscale explică, într-un interviu pentru StartupCafe.ro, care ar putea fi „țintele sigure pentru o colectare suplimentară”, în contextul noilor stimulente acordate inspectorilor Fiscului.

„Prin simpla creștere a numărului de inspecții care vor fi finalizate de către inspectorii ANAF, va crește și numărul de contestații. ANAF însuși va dovedi cât de bine meritat va fi acest sistem de bonusare. Nu ne putem aștepta la o funcționare perfectă la nivelul întregului ANAF – așa ceva nu o avem nici noi, în mediul privat. Cum „pădure fără uscături nu există”, mă aștept și la excese și la continuarea faptelor de corupție – însă toate acestea sperăm că vor fi situații din ce în ce mai rar întâlnite”, explică Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev Haraga.

Amintim că de la 1 ianuarie 2027 se va aplica Legea 164/2026 privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul autorităților administrației fiscale și vamale care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor cu atribuții în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum și pentru modificarea unor acte normative. 

Legea a stabilit că angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ai Autorității Vamale Române (AVR) vor fi primi recompense pentru sumele care depășesc 1 milion de euro aduse la bugetul general consolidat în urma controalelor. Totodată, angajații ANAF și AVR cu performanțe slabe vor suferi tăieri de salarii.  

Recompense erau și înainte, dar prin noua lege a scăzut de la 10 milioane de euro la 1 milion de euro pragul sumelor încasate la buget, pentru care inspectorii ANAF primesc recompense, după cum a reclamat confederația patronală IMM România. 

Recent a apărut în Monitorul Oficial și Hotărârea nr. 685/2026 prin care sunt stabiliți indicatorii-cheie de performanță și criteriile în baza cărora inspectorii ANAF care fac controale la firme și alți contribuabili și aduc astfel venituri considerabile la buget vor putea fi recompensați. Aceștia vor putea primi anual recompense de până la trei salarii de bază în funcție de activitate și de performanțe.

Noul sistem introduce explicit și consecințe pentru rezultatele slabe. Pentru a fi eligibil pentru recunoașterea performanței, un angajat trebuie să obțină la evaluarea anuală calificativul „bine” sau „foarte bine”, să își îndeplinească indicatorii și să respecte condițiile de integritate. În cazul în care inspectorul primește calificativul „satisfăcător”, drepturile salariale ale acestuia se diminuează cu 10% până la următoarea evaluare anuală.

Avocată: Bonusurile pentru inspectorii ANAF ar putea schimba profilul controalelor. La ce să fie atenți antreprenorii 

StartupCafe.ro: Cum vedeți această măsură? Care este, în opinia dvs., cel mai mare avantaj și cel mai mare risc al acestei măsuri? 

Luisiana Dobrinescu: Dificultățile bugetare din ultimul an au arătat în mod constant cu degetul către ANAF, ca singură speranță în consolidarea bugetară. Identificarea și sancționarea evaziunii fiscale și îmbunătățirea parametrilor de colectare voluntară a taxelor și impozitelor sunt deziderate pe care le auzim de la toți, indiferent de culoare politică. 

Cu alte cuvinte, toată lumea cere performanță de la acest personal colectiv numit ANAF, fără a-l ”oferta” vreun pic. De altfel, am tot aflat din presă despre salarii și bonusuri colosale în agenții naționale și societăți de stat aflate în pragul insolvenței, dar niciodată despre un salariu mare al vreunui inspector ANAF.

Consider că acordarea bonusurilor în funcție de performanță este esențială pentru orice sector de activitate de la care vrem eficiență și integritate. 

Efectele pozitive pot consta în: 

  • identificarea cu acuratețe a zonelor și contribuabililor cu risc real de fraudă;
  • accentuarea prezenței ANAF și disciplinarea mediului de afaceri;
  • descurajarea tentativelor de corupție la nivelul inspectorilor ANAF;
  • atragerea unui număr mai mare de funcționari în cadrul departamentelor de inspecții și controale fiscale (în prezent, un inspector fiscal este remunerat similar unui funcționar ANAF cu muncă de ghișeu, ori acest lucru a determinat migrarea personalului din structurile ”cu bătăi de cap” de la inspecție și control fiscal, către cele cu mai puțină responsabilitate și deopotrivă, risc);
  • creșterea interesului pe piața muncii pentru posturile din cadrul ANAF (marea parte a personalului, la acest moment, fiind în pragul pensionării +/- 10 ani).

Efectele negative pot consta în:

  • stabilirea rapidă a sarcina contribuabililor a unor sume suplimentare de plată, fără o analiză suficient de minuțioasă;
  • forțarea unor interpretări în favoarea fiscului, chiar și acolo unde nu este cazul.

Țin să menționez că din textul legii reiese că stimulentele financiare pentru performanțe deosebite se acordă doar pentru sumele necontestate de contribuabil sau pentru sumele confirmate de către instanțele de judecată (deci nu imediat după emiterea deciziilor de impunere). Având în vedere termenul mare de timp în care un litigiu fiscal este judecat, cred că ”goana după bonusuri” este în fapt temporizată, iar inspectorii ANAF sunt oarecum responsabilizați cu privire la rezultatul final al constatărilor lor.

Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev Haraga

StartupCafe.ro: Ce înseamnă, în practică, „performanță” în cazul unui inspector fiscal? Este mai performant un inspector care stabilește mai multe obligații suplimentare sau unul care identifică mai corect riscurile fiscale? 

Luisiana Dobrinescu: Cele două criterii trebuie cumulate. Aș spune că performanța începe de la identificarea contribuabililor cu risc real și merge către stabilirea corectă, responsabilă, a creanțelor fiscale.

Știm foarte bine că există categorii de contribuabili (mai ales persoane fizice), care deși se afișează opulent, nu au cunoscut vreodată noțiunea de plată a impozitelor și nici pe cea de inspecție fiscală.

Aceste categorii sunt ținte sigure pentru o colectare suplimentară – poate aceste stimulente vor da curaj inspectorilor fiscali să inițieze controale corecte, fără discriminări de vreun fel (pozitive sau negative). 

StartupCafe.ro: Poate noul sistem de recompensare să schimbe profilul controalelor ANAF? 

Luisiana Dobrinescu: Dacă performanța este evaluată în mod obiectiv și corect, iar bonusurile sunt suficient de mari pentru a stimula activitatea inspectorilor (ca țintă a inspecțiilor, durată a controalelor și analiză echilibrată a operațiunilor), aceste măsuri pot da un restart corect autorității fiscale și da, pot schimba profilul inspecțiilor fiscale.

Accentul acestor controale și inspecții ar trebui să se mute de la contribuabilii cu departamente financiare scrupulos organizate, cu declarații și plăți de impozite fără întârziere, la cei care, din varii motive, nu au primit inspecții în toată existența lor.

StartupCafe.ro: Ar putea noul sistem să aibă efectul paradoxal de a crește numărul de contestații fiscale, dacă inspectorii sunt încurajați să stabilească mai multe obligații suplimentare?

Luisiana Dobrinescu: Prin simpla creștere a numărului de inspecții care vor fi finalizate de către inspectorii ANAF, va crește și numărul de contestații.

ANAF însuși va dovedi cât de bine meritat va fi acest sistem de bonusare. Nu ne putem aștepta la o funcționare perfectă la nivelul întregului ANAF – așa ceva nu o avem nici noi, în mediul privat. Cum „pădure fără uscături nu există”, mă aștept și la excese și la continuarea faptelor de corupție – însă toate acestea sperăm că vor fi situații din ce în ce mai rar întâlnite. 

StartupCafe.ro: Din perspectiva antreprenorului, care este cel mai mare risc pe care îl poate aduce noul mecanism: mai multe controale, mai multe obligații stabilite sau o schimbare a modului în care inspectorii abordează controalele? 

Luisiana Dobrinescu: Efectuarea rapidă și periodică de inspecții fiscale nu trebuie să constituie un risc pentru contribuabili. În Marea Britanie și în țările nordice (care au excedent bugetar), o inspecție fiscală durează în medie o săptămână și se derulează țintit, pe anumite operațiuni pe care fiscul le identifică din birou, ca având potențial riscant. 

În fond, pentru ca cei corecți să prospere, trebuie descurajați cei care îi concurează neloial, prin evaziune. Singurul risc ar putea fi reprezentat de eventuala tentație a inspectorilor ca, în vederea emiterii rapide a deciziilor de impunere, să analizeze superficial situația de fapt. Aici va juca un rol foarte important sancționarea funcționarilor care, potrivit aceleiași legi, ar trebui să aibă loc atunci când împotriva acestora se fac sesizări de către contribuabili sau când sumele stabilite de aceștia sunt în mod constant invalidate.

În tot acest context, crește rolul Ministerului de Finanțe, care soluționează contestațiile depuse de contribuabili – imparțialitatea și corectitudinea acestor funcționari va regla sau deregla întregul sistem.

StartupCafe.ro: Dacă ați fi antreprenor, ce ați urmări cu mai multă atenție în perioada următoare în relația cu ANAF?

Luisiana Dobrinescu: Ca antreprenor, mi-aș regla mentalitatea cu privire la șansa de a face obiectul unei inspecții fiscale. Experiența inspecțiilor din ultimele 12 luni indică deja fapul că ”ANAF vede multe” – ar fi excelent dacă antreprenorii s-ar autodisciplina, pentru a evita disensiuni ulterioare cu ANAF.

Cei mai mulți dintre contribuabili își justifică neconformarea în semn de protest pentru inechitățile care îi înconjoară. Această mentalitate a șmecherilor care sunt protejați și a creșterii poverii fiscale tot pentru cei corecți este ceea ce ne desparte esențial de mentalitatea statelor nordice care, vă spuneam, au excedent bugetar. În opinia mea, acesta este punctul unde bonusurile ANAF ar trebui să-și arate eficiența în următoarea perioadă.