Decizia vine la aproape un an de la oprirea instalațiilor și sub presiunea sancțiunilor internaționale OFAC. Managementul susține că procedura este singura opțiune legală pentru protejarea activului industrial, a celor 500 de angajați și pentru pregătirea procesului de vânzare a activelor rușilor din România, potrivit Mediafax. 

Rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, responsabilă istoric pentru circa 21% din producția națională de carburanți, a confirmat oficial deschiderea procedurii de insolvență. Măsura, vehiculată inițial într-o notă internă, este justificată de conducere drept un pas strict necesar pentru a obține protecție juridică împotriva creditorilor, a stopa executările silite și a oferi răgazul necesar relansării operațiunilor sau schimbării de proprietar.

„Petrotel Lukoil continuă toate demersurile legale și operaționale pentru repornirea instalațiilor și reluarea activității rafinăriei. Prioritățile companiei sunt să își păstreze toată forța de muncă și a tuturor competențelor profesionale, protejarea relațiilor cu furnizorii și partenerii români, continuarea contribuției fiscale și menținerea unui activ relevant pentru securitatea energetică a României”, se arată în comunicatul transmis.

Instalațiile rafinăriei sunt oprite din luna octombrie a anului trecut, inițial pentru o revizie tehnică programată, dar repornirea s-a blocat ulterior din cauza restricțiilor severe impuse gigantului rus de către Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA.

Strategia Petrotel: 5 piloni pentru salvare și găsirea unui nou proprietar

Conducerea rafinăriei argumentează că insolvența nu urmărește lichidarea, ci conservarea activului și repornirea producției. Compania și-a structurat planul de reorganizare pe cinci direcții mari:

Pregătirea unei soluții de proprietate (Vânzarea): Petrotel caută oficial o schimbare de proprietar care să permită preluarea rafinăriei de către un investitor compatibil cu obiectivele strategice ale României și ale partenerilor europeni/americani.

Păstrarea forței de muncă: Compania își propune să mențină specialiștii, inginerii și tehnicienii de pe platformă (peste 540 de angajați înregistrați la ultimul bilanț).

Protejarea furnizorilor români: Petrotel susține că a achitat deja peste 50% din restanțele către partenerii locali (logistică, mentenanță, servicii) și caută protecția oferită de insolvență pentru a securiza restul contractelor.

Securitatea energetică: Menținerea infrastructurii industriale pentru a evita pierderea definitivă a o treime din capacitatea de rafinare a țării.

Continuarea contribuției fiscale: Menținerea plăților către bugetul de stat.

„Prioritatea noastră este să protejăm activul industrial, angajații – întreaga forță de muncă și relațiile construite cu partenerii români. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru a reporni rafinăria cât mai repede și pentru a contribui la predictibilitatea pieței românești de carburanți. Singura măsură care poate salva rafinăria este declanșarea procedurii de insolvență care poate și va proteja societatea și, ca atare, va oferi protecția și răgazul necesar pentru relansarea activității. Această procedură va proteja societatea, activele sale, angajații săi și partenerii deopotrivă”, transmite conducerea Petrotel Lukoil.

„Singura măsură care poate salva rafinăria este declanșarea procedurii de insolvență, care va oferi protecția și răgazul necesar pentru relansarea activității”, a transmis conducerea companiei.

Radiografia activelor Lukoil în România: De la afaceri de miliarde, la pierderi și supravegherea statului

În februarie, Guvernul a plasat sub supraveghere extinsă cele patru mari entități controlate de grupul rus în România, desemnând un reprezentant al Ministerului Energiei pentru a monitoriza activitatea acestora:

  • Petrotel-Lukoil S.A. (rafinăria Ploiești)
  • Lukoil România SRL (rețeaua de peste 300 de benzinării)
  • Lukoil Lubricants East Europe (producătorul de uleiuri și lubrifianți)
  • Lukoil Overseas Atash B.V. (deținătoarea cotei de 87,8% din perimetrul offshore de gaze Trident din Marea Neagră)

Situația financiară a entităților Lukoil (date din ultimii ani financiari raportați):

Companie Cifră de Afaceri Rezultat Financiar Angajați Control / Controlat prin
Petrotel-Lukoil SA 3,85 mld. lei (2024) Profit: +2,58 mil. lei 546 Litasco SA (Elveția)
Lukoil România SRL 10,06 mld. lei (2025) Pierdere: -131 mil. lei 209 Litasco SA (Elveția)
Lukoil Lubricants SRL 133 mil. lei (2024) Profit: +1,19 mil. lei 73 Lukoil International GmbH

 

Derogările americane (OFAC) și hățișul birocratic

Încercările de repornire a rafinăriei depind direct de licențele acordate de autoritățile americane. Deși Trezoreria SUA emite periodic clarificări și derogări temporare pentru a preveni destabilizarea piețelor energetice aliate, Petrotel operează într-un cadru de licențiere pe termen scurt (lunar).

Recent, Ministerul Energiei a obținut o scrisoare de conformitate (comfort letter) de la partenerii americani pentru extinderea cadrului de derogare, pas tehnic crucial înainte ca rafinăria să poată semna contracte de aprovizionare cu țiței non-rus compatibil cu instalațiile de la Ploiești. Totuși, insolvența rămâne singura plasă de siguranță juridică în timp ce se caută un cumpărător agreat pe plan internațional.

Tabloul capacității de rafinare a României: O treime din capacitate este blocată

România dispune în prezent de doar 4 rafinării pe teritoriul național, dintre care doar trei sunt operaționale:

  1. Petromidia Năvodari (operată de Rompetrol / KMG International) – Cea mai mare rafinărie din țară, cu o capacitate de prelucrare de peste 5 milioane de tone/an.
  2. Petrobrazi Ploiești (operată de OMV Petrom) – A doua ca mărime, cu o capacitate de 4,5 milioane de tone/an, procesând întreaga producție internă de țiței.
  3. Vega Ploiești (operată de Rompetrol) – Procesează 350.000 de tone/an produse rafinate specifice.
  4. Petrotel Ploiești (Lukoil) – Cu o capacitate istorică de circa 2,4 milioane de tone/an, este singura rafinărie închisă din România.

Scoaterea din schemă pe termen lung a Petrotel pune presiune pe lanțurile logistice și importurile de carburanți, motiv pentru care autoritățile române urmăresc de aproape procesul de insolvență și de restructurare a activelor rușilor.