Inteligența artificială începe să schimbe modul în care sunt organizate serviciile medicale, de la gestionarea informațiilor despre pacienți până la reducerea timpului alocat sarcinilor administrative.

Potrivit studiului Future Health Index 2026, realizat de Philips, jumătate dintre profesioniștii din sănătate spun că utilizarea AI le-a crescut capacitatea de a consulta mai mulți pacienți, iar 71% raportează fluxuri de lucru mai eficiente.

În România, unde sistemul medical se confruntă cu un deficit de personal și cu diferențe importante de acces la servicii, tehnologia poate deveni un instrument pentru utilizarea mai eficientă a resurselor.

Digitalizarea serviciilor medicale nu înseamnă doar introducerea unor instrumente noi, ci și regândirea modului în care medicii își organizează activitatea, accesează informațiile clinice și interacționează cu pacienții. Inteligența artificială poate prelua o parte dintre sarcinile repetitive, poate facilita analiza datelor și poate contribui la scurtarea unor etape din procesele de diagnostic și îngrijire.

Aceste schimbări sunt relevante într-un sistem medical în care presiunea asupra personalului și nevoia de a utiliza eficient resursele existente sunt tot mai mari.

Mai mult timp pentru pacienți, mai puțin timp pentru sarcinile administrative

Conform Future Health Index 2026, realizat de Philips pe baza răspunsurilor a peste 2.000 de profesioniști din sănătate și a peste 20.000 de pacienți din zece țări, inteligența artificială începe să producă efecte concrete asupra organizării activității medicale.

Jumătate dintre profesioniștii din sănătate chestionați spun că AI le-a crescut capacitatea de a consulta mai mulți pacienți, cu o creștere mediană raportată de opt pacienți suplimentari pe săptămână. În același timp, 71% afirmă că tehnologia contribuie la eficientizarea fluxurilor de lucru.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au economisit cel puțin 132 de ore pe an prin utilizarea AI, echivalentul a peste trei săptămâni de lucru. Acest timp poate fi relevant pentru activitățile care presupun documentare, gestionarea informațiilor sau alte sarcini administrative, în funcție de modul în care tehnologia este implementată.

Beneficiile raportate nu se limitează la productivitate. Jumătate dintre clinicienii chestionați spun că utilizarea AI le-a îmbunătățit echilibrul dintre viața profesională și cea personală, 49% raportează un nivel mai redus de stres, iar 47% spun că fac mai puține ore suplimentare sau că duc mai puțină muncă acasă.

Rezultatele indică o posibilă direcție pentru organizațiile medicale: folosirea tehnologiei nu doar pentru accelerarea proceselor, ci și pentru reducerea presiunii administrative asupra personalului.

România: cheltuieli medicale reduse și acces inegal la servicii

Nevoia de eficientizare este importantă în România, unde resursele alocate sănătății rămân sub nivelul mediei europene.

Potrivit raportului „State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2025”, realizat de OECD și Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, cheltuielile pentru sănătate au fost de aproximativ 1.800 de euro pe locuitor în 2023, ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Nivelul reprezenta mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, de 3.832 de euro.

Raportul evidențiază și probleme structurale, între care deficitul de personal medical, migrația profesioniștilor și diferențele de acces la servicii între regiuni.

În acest context, tehnologiile digitale pot contribui la o mai bună organizare a activității medicale, însă rezultatele depind de infrastructura disponibilă, de pregătirea personalului și de integrarea soluțiilor în procesele existente. Inteligența artificială nu poate compensa singură lipsa medicilor sau insuficiența investițiilor în sănătate, dar poate sprijini utilizarea mai eficientă a resurselor.

Poate tehnologia să reducă diferențele dintre mediul urban și cel rural?

Accesul la servicii medicale rămâne o provocare în localitățile în care numărul medicilor este insuficient. Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate indicau, la 31 decembrie 2025, un deficit de medici de familie în 1.055 de localități, pentru acoperirea necesarului fiind estimați încă 1.473 de medici.

Potrivit Future Health Index 2026, 75% dintre respondenții din rândul profesioniștilor din sănătate consideră că inteligența artificială poate contribui la reducerea diferențelor de calitate dintre serviciile medicale și la îmbunătățirea accesului în zonele insuficient deservite, inclusiv în mediul rural. În rândul pacienților, 56% cred că AI va îmbunătăți îngrijirea medicală în aceste zone, iar 58% consideră că tehnologia poate facilita accesul la ajutor medical pentru persoanele care întâmpină dificultăți.

Instrumentele digitale pot susține consultațiile la distanță, pot facilita accesul la informații și pot ajuta personalul medical să identifice mai eficient nevoile pacienților. Impactul depinde însă de disponibilitatea infrastructurii digitale, de conectivitate și de existența unor trasee clare prin care pacienții să ajungă la specialist atunci când au nevoie.

Date medicale mai bine integrate pentru decizii mai rapide

O altă provocare a sistemelor medicale este fragmentarea informațiilor. Datele unui pacient pot fi distribuite între consultații, investigații imagistice, analize de laborator și dosare gestionate de instituții diferite. Atunci când aceste informații nu pot fi accesate ușor, medicii pot pierde timp căutând istoricul relevant, iar continuitatea îngrijirii poate fi îngreunată.

Future Health Index 2026 arată că 57% dintre clinicienii chestionați raportează un acces mai bun la date consolidate despre pacienți între echipele de îngrijire, în timp ce 63% observă o creștere a vitezei cu care primesc rezultatele diagnostice.

Inteligența artificială poate contribui la organizarea și interpretarea informațiilor provenite din surse multiple, oferind personalului medical un tablou mai coerent al istoricului pacientului. Aceste instrumente pot sprijini procesul decizional, fără a înlocui evaluarea clinică și responsabilitatea medicului.

În România, digitalizarea și interoperabilitatea datelor medicale se numără printre direcțiile de dezvoltare a sistemului de sănătate. Integrarea dosarelor electronice, a telemedicinei și a instrumentelor de analiză a datelor poate facilita atât colaborarea dintre specialități, cât și continuitatea îngrijirii.

Inteligența artificială poate orienta pacienții, dar nu înlocuiește medicul

Tehnologia poate influența și modul în care pacienții caută informații despre sănătate și decid când să solicite ajutor medical. În cadrul Future Health Index 2026, 60% dintre pacienți au declarat că inteligența artificială generativă i-a ajutat să recunoască situațiile în care ar trebui să consulte un medic și să identifice o opțiune de îngrijire potrivită.

Acest tip de utilizare poate facilita orientarea inițială a pacienților, dar presupune și limite clare. Informațiile generate de AI nu reprezintă un diagnostic, iar simptomele care pot indica o urgență necesită evaluare medicală adecvată. Pentru furnizorii de servicii medicale, provocarea este să folosească tehnologia astfel încât aceasta să îmbunătățească experiența pacientului, fără să creeze riscuri suplimentare sau întârzieri în accesarea îngrijirii.

„Rezultatele Future Health Index arată că inteligența artificială în medicină se transformă dintr-un instrument folosit izolat, pentru o singură sarcină, într-unul integrat în activitatea clinică zilnică, venind astfel cu numeroase beneficii. […] Trebuie ținut cont însă că AI-ul nu vine să înlocuiască specialistul, ci să-l sprijine. Judecata și responsabilitatea finală trebuie să rămână umane”, declară Șerban Isopescu-Weber, lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale, Philips România.

Investițiile în AI trebuie evaluate și prin beneficiile pentru pacienți și personal

Adoptarea inteligenței artificiale în sănătate presupune investiții în tehnologie, infrastructură, securitatea datelor și pregătirea angajaților. Potrivit studiului Philips, 34% dintre liderii din sănătate chestionați raportează deja economii bugetare asociate implementării AI, iar 62% afirmă că beneficiile investiției sunt egale cu sau depășesc costurile.

Pentru organizațiile medicale, evaluarea acestor soluții presupune mai mult decât măsurarea vitezei de lucru. Contează și calitatea îngrijirii, timpul de așteptare, accesul la servicii, siguranța datelor și capacitatea personalului de a utiliza instrumentele în mod responsabil.

Într-un sistem medical aflat sub presiunea deficitului de personal și a cererii în creștere, digitalizarea poate deveni o componentă importantă a dezvoltării serviciilor. Efectele depind însă de felul în care tehnologia este integrată în activitatea de zi cu zi și de măsura în care beneficiile ajung atât la profesioniștii din sănătate, cât și la pacienți.

Despre studiu

Future Health Index 2026, intitulat „AI in practice: Shaping the future of healthcare now”, este cea de-a 11-a ediție a studiului global realizat de Philips. Cercetarea a fost derulată de Vitreous World, prin interviuri online, în perioada februarie–aprilie 2026, în zece țări: Brazilia, China continentală, Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite. Au participat 2.011 profesioniști din sănătate și 20.085 de pacienți cu vârsta de peste 18 ani.