Mai mulți pensionari ar fi primit mai puțini bani, după ce au fost identificate diferențe atât în plus, cât și în minus la recalcularea plăților efectuate în 2024, potrivit unui raport realizat de Curtea de Conturi.

„Prin extrapolare (la o populație de 2.211.060 tranzacții pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 8.277.685.920 lei), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea raportului, a rezultat suma estimată de 230.364.905 lei, pentru care există suspiciunea că este rezultată ca urmare a preluării eronate a unor punctaje anuale mai mici decât cele cuvenite conform legislaţiei în vigoare, ceea ce a determinat acordarea unui cuantum mai mic al drepturilor de pensie”, se arată în raport.

În contul de execuție întocmit la nivel centralizat pentru anul 2024, CNPP a raportat plăți în cuantum de 136 de miliarde de lei, reprezentând drepturi de asistență socială plătite de casele teritoriale de pensii din bugetul asigurărilor sociale de stat. Aceste plăți de pensii au avut o serie de neconformități” potrivit raportului realizat de Curtea de Conturi.

„Din auditarea principalelor drepturi de asistență socială, respectiv pensii pentru limită de vârstă, de invaliditate gradele I, II și III, anticipate și anticipate parțial, pentru urmași, precum și ajutoare de deces acordate în anul 2024 au rezultat o serie de neconformități cu impact semnificativ asupra situațiilor financiare centralizate, unele dintre acestea generând prejudicii importante în bugetul asigurărilor sociale de stat. Erorile identificate la casele teritoriale de pensii au vizat unul sau mai multe dosare de pensii”, se mai arată în raport.

Cauzele care au condus la erorile identificate au fost, în principal, generate de sistemul informatic care gestionează pensiile și cu ajutorul căruia CNPP a realizat recalcularea acestora în baza Legii nr. 360/2023, care nu funcționează în parametrii optimi, datele existente anterior recalculării nu au fost preluate în totalitate, astfel că recalcularea nu s-a realizat în toate cazurile prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, adică înmulțirea punctajului total de la 31 august 2024 cu valoarea de 81 de lei a punctului de referință.

Raport Curtea de Conturi – Cauzele principale

1. Subevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma estimată de 10.571.416 lei, de către unele case teritoriale de pensii, concomitent cu supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul de stat, cu aceeași sumă, ca urmare a netrecerii unor beneficiari de pensii de serviciu în categoria pensionarilor la pensia pentru limită de vârstă la momentul îndeplinirii condițiilor legale/solicitării acestora, contrar prevederilor legale

2. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă, în sumă estimată de 548.821 lei, acordate de către unele case teritoriale de pensii ulterior datei decesului beneficiarilor, contrar prevederilor legale.

3. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 71.105.648 lei, precum și subevaluarea acestora cu suma estimativă de 230.364.905 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, recalculate eronat în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, prin preluarea, de către unele case teritoriale de pensii, a unor punctaje anuale mai mari sau mai mici decât cele cuvenite, contrar legislaţiei în vigoare.

4. Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 311.745.847 lei, respectiv supraevaluarea acestora cu suma de 2.561 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate eronat, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, de către unele case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale în vigoare. 

5. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma estimată de 20.079.030 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, concomitent cu subevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul de stat, de către unele case teritoriale de pensii, ca urmare a nepreluării punctajelor aferente stagiilor de cotizare din sistemul agricol, contrar prevederilor legale. 

6. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 5.302.780 lei, precum și subevaluarea acestora cu suma estimativă de 783.784 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a stabilirii incorecte a stagiului de cotizare contributiv care a stat la baza acordării/neacordării, de către unele case teritoriale de pensii, a unor puncte de stabilitate utilizate la recalcularea drepturilor de pensie, contrar prevederilor legale. 

7. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă, în sumă de 97.700 lei, prin acordarea simultană, de către unele case teritoriale de pensii, a dreptului de pensie pentru limită de vârstă, unor salariate care au optat pentru prelungirea raportului de serviciu până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, contrar prevederilor legale. 

8. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate gradele I, II și III, în sumă estimată de 243.159 lei, întrucât, în perioada ianuarie-august 2024, unele case teritoriale de pensii au menținut în plată drepturi încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, contrar prevederilor legale, deși acestea trebuiau suspendate 

9. Subevaluarea/supraevaluarea, după caz, a cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă prin menținerea în plată, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale, a unor drepturi, în sumă estimată de 359.393 lei, reprezentând pensii de invaliditate, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care îndeplineau condițiile legale de trecere la pensia pentru limită de vârstă. 

10. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensii de invaliditate, de către unele case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale, cu sumă estimată de 130.854 lei, pentru beneficiari care au primit în urma revizuirii medicale decizii de încadrare în alt grad de invaliditate decât cel pentru care se află în plată.

11. Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023 cu suma estimată de 33.188.285 lei, prin neacordarea unor majorări de punctaje medii anuale, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale.

12. Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate recalculate în temeiul art. 144 din Legea nr. 360/2023 cu suma estimată de 2.971.789 lei, respectiv subevaluarea acestora cu suma estimată de 22.069.295 lei, prin luarea în considerare a unui număr de puncte de pensie diferit decât cel avut anterior recalculării, precum și ca urmare a stabilirii unui stagiu de cotizare contributiv eronat pentru care se acordă puncte de stabilitate, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale.

Reacția sindicaliștilor

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a transmis joi că a luat act de constatările Curții de Conturi privind calcularea și recalcularea pensiilor, dar că funcționarii nu pot fi considerați automat responsabili pentru problemele identificate, transmite Mediafax.

Afiliată Blocului Național Sindical, FNSSM reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii.

Sindicatul atrage atenția că cifra de aproximativ 2,2 milioane de beneficiari pentru care au fost semnalate suspiciuni privind acordarea unor punctaje mai mici decât cele cuvenite nu reprezintă un număr de erori confirmate în tot atâtea dosare.

„FNSSM subliniază că această cifră trebuie tratată cu rigoarea necesară, întrucât reprezintă o estimare rezultată din procedurile și extrapolările utilizate în cadrul auditului, iar existența unei erori trebuie verificată concret în fiecare dosar”, au comunicat reprezentanții angajaților din casele de pensii.

Sindicaliștii susțin că, dacă verificările vor confirma un număr foarte mare de pensii calculate incorect, responsabilitatea nu poate fi atribuită automat angajaților caselor teritoriale de pensii.

„Dacă verificările ulterioare confirmă existența unui număr atât de mare de situații în care drepturile au fost calculate incorect, o asemenea amploare nu poate fi explicată prin presupuse greșeli individuale și independente ale funcționarilor publici și personalului contractual din casele teritoriale de pensii”, afirmă FNSSM.

„O problemă care se manifestă la o asemenea scară trebuie analizată, înainte de toate, din perspectiva funcționării sistemului administrativ și informatic în ansamblul său”, spun sindicatele.

Printre problemele semnalate se numără situații în care datele existente înainte de recalculare nu au fost preluate integral, precum și dificultăți în delimitarea unor stagii de cotizare necesare stabilirii punctelor de stabilitate.

„Nu poate fi imputată unui funcționar public sau unui membru al personalului contractual o eroare care își are cauza în nepreluarea unor date, în funcționarea necorespunzătoare a unei aplicații informatice ori într-o deficiență a procesului administrativ pe care persoana respectivă nu o putea controla”, susțin sindicaliștii.

Pe lângă problemele sistemului informatic, sindicatul invocă și volumul foarte mare de muncă din perioada recalculării, când angajații caselor de pensii au trebuit să proceseze milioane de dosare. Federația spune că a semnalat în repetate rânduri nefuncționalitatea sistemului, volumul mare de muncă și deficitul de personal.

„Implementarea Legii nr. 360/2023 a reprezentat una dintre cele mai ample operațiuni administrative derulate vreodată în sistemul public de pensii, fiind necesară recalcularea a aproximativ 5 milioane de pensii. Această activitate nu s-a desfășurat separat de atribuțiile curente ale caselor teritoriale de pensii”.

FNSSM respinge ideea unei răspunderi colective a angajaților caselor de pensii pentru diferențele descoperite în urma auditului și cere stabilirea cauzei în fiecare situație.

„Ceea ce Federația respinge este prezumarea unei culpe colective a personalului din casele teritoriale de pensii numai pentru că auditul identifică diferențe sau disfuncționalități într-un număr foarte mare de dosare”, au comunicat reprezentanții angajaților din casele de pensii.

Potrivit sindicatului, trebuie stabilit dacă diferențele provin dintr-o eroare de operare, din date incomplete, din migrarea defectuoasă a informațiilor, din aplicația informatică, din instrucțiunile primite sau din procedurile stabilite la nivel instituțional.

„Răspunderea individuală trebuie dovedită. Ea nu poate fi dedusă automat din existența unei deficiențe administrative”, spun sindicaliștii.

Sindicaliștii sunt de acord că situațiile în care pensionarii au primit drepturi mai mici decât cele prevăzute de lege trebuie verificate și remediate, dar insistă că acest lucru nu justifică atribuirea automată a răspunderii angajaților.

„Funcționarii publici și personalul contractual nu pot deveni vinovații de serviciu pentru modul în care a fost organizată și implementată o reformă legislativă pe care nu ei au conceput-o”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii.