Tinerii se află în centrul unui val de proteste în Europa, alimentat de nemulțumiri privind finanțarea educației, costurile locuințelor și perspectivele de angajare. Deși manifestațiile au pornit de la situații diferite, ele exprimă o frustrare comună: teama unei generații că nu va avea aceleași oportunități ca părinții săi, potrivit unei analize CNN semnate de Issy Ronald.

În Franța, elevii și studenții s-au mobilizat în sprijinul profesorilor aflați în grevă. În Spania, evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, a devenit un catalizator al protestelor privind locuințele. În Albania, manifestațiile studențești au fost declanșate inițial de planurile unui proiect imobiliar de lux susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, relatează CNN.

Revendicările s-au extins însă dincolo de motivele inițiale, iar mișcările au început să se inspire reciproc. Protestatarii din Italia și Grecia au făcut referire la manifestațiile din Franța, mobilizarea pentru locuințe din Spania a avut ecouri în Portugalia, iar organizațiile studențești europene fac schimb de experiență și recomandări.

Alice de Brito, vicepreședinta organizației studențești franceze UNEF, a declarat pentru CNN că vede mai multe asemănări decât diferențe între aceste mișcări. Investițiile în educație și universități, sprijinul pentru tineri, costul vieții și accesul la locuințe se regăsesc printre preocupările comune.

Educația și locuințele, două dintre principalele nemulțumiri

În Franța, protestele de la începutul anului școlar au loc pe fondul lipsei profesorilor și al dotărilor insuficiente, potrivit reprezentantei UNEF. Revendicările includ reducerea numărului de elevi din clase, creșterea cheltuielilor pentru profesori și adaptarea infrastructurii școlare la efectele schimbărilor climatice. Tinerii cer și încetarea violențelor poliției împotriva lor.

Manifestații pentru educație au avut loc și în Grecia și Italia. La Atena, participanții au cerut învățământ public gratuit, invocând solidaritatea cu protestatarii francezi. Elevii care au ocupat un liceu din Roma, pe 7 octombrie, au făcut, de asemenea, trimitere la mobilizarea din Franța în declarația prin care și-au explicat acțiunea.

Pentru studenți, accesul la educație este legat direct de posibilitatea de a plăti o locuință. Elisa Pastore, studentă la Roma, a povestit pentru CNN că ea și fratele ei își permit cu greu chiria pentru camera în care locuiesc împreună. În prima parte a studiilor, înainte ca și fratele să înceapă facultatea, făcea naveta de la 120 de kilometri pentru a economisi bani.

În Portugalia, protestatarii reuniți în Piața Rossio din Lisabona au cerut limitarea creșterilor chiriilor și anularea unei legi care ar facilita evacuările. Problema locuințelor atrage în stradă și persoane din generațiile mai în vârstă, depășind astfel cadrul unei mobilizări exclusiv a tinerilor.

Teama că viitorul va fi mai dificil decât al părinților

Julius Fintelmann, cofondator și redactor-șef al publicației The European Correspondent, consideră că protestele reflectă sentimentul că politica europeană nu răspunde nevoilor următoarei generații.

Pe lângă dificultățile din educație și de pe piața locuințelor, el indică nesiguranța profesională, impactul inteligenței artificiale asupra posturilor de început de carieră și criza climatică.

În interpretarea sa, promisiunea că fiecare generație va trăi mai bine decât cea precedentă și-a pierdut credibilitatea pentru o parte dintre tineri.

Presiunea asupra guvernelor este amplificată de constrângerile bugetare. CNN arată că mai multe dintre țările afectate de proteste, între care Franța, Italia, Grecia, Spania, Portugalia și Belgia, se confruntă cu datorii publice ridicate, care îngreunează majorarea cheltuielilor.

De la revendicări studențești la contestarea guvernelor

În Albania și Serbia, manifestațiile de durată au o componentă puternică anticorupție și s-au transformat în mișcări de contestare a puterii politice.

În alte țări, mobilizarea reunește categorii sociale diferite. La manifestațiile din Franța au participat, alături de studenți, sindicaliști, agricultori, activiști pentru climă și reprezentanți ai mișcării „Vestele galbene”.

Unele proteste au fost însoțite de confruntări cu poliția și de arestări.