Oana Gheorghiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan, a povestit în emisiunea „Outsider Politic” de la Recorder, realizată de Sebastian Zachmann, că Ministerul Transporturilor, condus atunci de social-democratul Ciprian Șerban, a refuzat să îi furnizeze informații solicitate despre Portul Constanța, invocând protecția datelor personale. Gheorghiu susține că solicitarea era una interinstituțională, transmisă de cabinetul vicepremierului, și spune că a întâmpinat în mod repetat blocaje din partea miniștrilor PSD. Ea afirmă că până și ministrul Radu Miruță a obținut cu dificultate datele despre selecția din port de la subordonații ministerului.

„Am simțit în permanență miniștrii PSD nu îmi răspundeau aproape niciodată. Sau îmi dădeau jumătăți de informații, sau îmi răspundeau ca și cum v-ar răspunde dumneavoastră la 544, trimițându-vă la plimbare. Chiar așa mi-a și răspuns la domnul, cel puțin domnul Ciprian Șerban de la transporturi. Am primit un răspuns că informațiile pe care le solicit conțin date personale și nu poate să mi le furnizeze. Ca și cum eu le ceream Oana Gheorghiu să le duc la mine acasă, nu cabinetul vicepremierului, care e o solicitare cu totul diferită, e interinstituțională și nu se pune problema de date personal”, a declarat fostul vicepremier.

Întrebată dacă PSD a blocat reformele în Guvernul Bolojan în perioada în care partidul făcea parte din coaliția de guvernare, Gheorghiu a răspuns: „Evident”.

Declarațiile, de la minutul 30:33:

Oana Gheorghiu: Nu am putut obține suficiente informații despre Portul Constanța

Solicitarea adresată Ministerului Transporturilor viza Portul Constanța, una dintre cele mai importante entități deținute de statul român. Gheorghiu spune că nu a reușit să obțină suficiente informații pentru a evalua situația portului, dar că operatorii cu care a discutat i-au semnalat probleme privind infrastructura și managementul.

„Cum funcționează statul român atunci când oamenii nu își doresc cu adevărat reformă. Și era aveam o cerere referitoare la Portul Constanța, una dintre cele mai importante entități pe care le deține statul român și care ar trebui să se zbârnâie, dar care, după cum știm, nu merge deloc bine”, a afirmat fostul vicepremier.

Ea a continuat, explicând ce a aflat din discuțiile cu operatorii portuari:

„Nu am putut să găsesc foarte multe lucruri, pentru că nu am avut acces la informații, dar atât cât am putut să culeg și cât am stat de vorbă, unii operatori care, cu care am reușit să vorbesc, s-au plâns foarte mult de felul în care funcționează portul, de infrastructura învechită, de managementul care practic își urmărește interesele și nu cu adevărat interesele portului.”

Gheorghiu a precizat că solicitase date despre modul în care s-a făcut selecția în Portul Constanța și că obținerea lor a fost dificilă inclusiv pentru Radu Miruță, care a preluat ulterior interimar conducerea Ministerului Transporturilor.

„Ceream date despre felul în care s-a făcut selecția în Portul Constanța, cu chiu, cu vai, l-a obținut ministru Radu Miruță după ce a venit, dar și lui i-a fost greu să le obțină”, a spus ea.

Întrebată dacă informațiile au fost greu de obținut de la subordonații ministerului, fostul vicepremier a confirmat.

„Atunci când cineva din sistemul de stat vrea să te blocheze, te blochează”

Oana Gheorghiu susține că blocajele administrative nu se limitează la refuzul de a furniza informații și că pot apărea inclusiv atunci când un ministru încearcă să schimbe modul de funcționare a unei instituții.

„Să știți că e un sistem care funcționează foarte bine. Atunci când cineva din sistemul de stat și chiar dintr-un minister vrea să te blocheze, te blochează oricât ai fi tu de ministru”, a declarat ea.

Întrebată dacă inclusiv un director dintr-un minister poate bloca un demers, Gheorghiu a răspuns afirmativ și a explicat că astfel de întârzieri sunt provocate prin diverse justificări birocratice.

„Da, în diferite moduri, nu direct. Adică nu e, stai că să vezi, stai să le căutăm. Sunt arhivate, nu găsim arhiva, nu găsim cheia de la dulap.”

Întrebată dacă asemenea explicații, deși ridicole, funcționează, ea a răspuns: „Da, funcționează”.

Fuziuni întârziate și documente cu erori: „Se făcea tot ce era omenește posibil să se întârzie”

Fostul vicepremier a dat și exemplul restructurărilor realizate în mandatul său. Potrivit acesteia, au fost făcute trei fuziuni, însă într-una dintre companii ar fi existat tentative de întârziere a procedurilor, cu riscul ratării unui jalon din PNRR.

„Noi, de exemplu, am făcut trei fuziuni, deci am făcut trei restructurări în acest mandat, ăsta e unul dintre lucrurile care ne-au ieșit. Dar a reușit pentru că a fost presiunea PNRR și că toată lumea a pus presiune”, a spus Gheorghiu.

Ea a susținut că, în cazul uneia dintre companii, documentele necesare erau întocmite cu greșeli care întârziau procedura.

„Și dar în aceste fuziuni, într-una dintre companii se făcea tot ce era omenește posibil să se întârzie, astfel încât să se rateze jalonul și poate să renunțe la fuziune. Asta era motivul. Și atunci documentele pe care ei trebuiau să le întocmească se întocmeau greșit, cu greșeli, mici erori materiale pe care nu le poți imputa. Că omul a scris din greșeală când a depus în registrul comerțului 2025 în loc 2026. Am greșit. A fost o greșeală.”

Numirea consilierilor onorifici putea dura două luni, deși procedura se rezolva într-o zi

Gheorghiu a mai povestit că numirea unor consilieri onorifici la cabinetul său a durat uneori două luni, deși, după schimbarea Secretariatului General al Guvernului, a aflat că procedura putea fi încheiată într-o singură zi.

„Eu la cabinet, ca să aveam niște consilieri onorifici, am muncit foarte mult pentru cabinetul nostru, a fost foarte mic și atunci au fost foarte mulți oameni care au vrut să ajute și ca să îi numesc consilier onorifici, uneori a durat două luni și mi-am dat seama după ce a plecat, după ce s-a schimbat Secretariatul General, ce își băteau joc de mine, că de fapt dura o zi”, a declarat fostul vicepremier.