Ministerul Finanțelor a încasat 4,5 miliarde de euro în urma celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni realizate de România pe piețele internaționale în 2026. Finanțarea a fost structurată în trei tranșe, cu scadențe de 4, 8 și 12 ani, ultima fiind reprezentată de obligațiuni verzi, potrivit instituției.

Cea mai mare tranșă, de 2 miliarde de euro, are maturitatea de 8 ani și scadența în 2034. Alte 1,25 miliarde de euro au fost atrase prin obligațiuni cu scadența în 2030, iar 1,25 miliarde de euro prin titluri verzi cu maturitatea în 2038.

Dobânzile aferente celor trei tranșe sunt de 5,25%, 6,125% și, respectiv, 6,75%. Randamentele la emisiune au fost de 5,256% pentru obligațiunile pe 4 ani, 6,222% pentru cele pe 8 ani și 6,783% pentru tranșa verde pe 12 ani.

Emisiunea a atras ordine de peste 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, iar după stabilirea prețurilor și alocările finale, valoarea acestora s-a situat la aproximativ 7 miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de 1,6 ori.

Cine a cumpărat obligațiunile României

Investitorii din Europa de Vest, Marea Britanie și Irlanda, precum și cei din America de Nord au avut o pondere importantă în alocarea titlurilor.

Pentru tranșa cu scadența în 2030, 69% din obligațiuni au revenit investitorilor din Europa de Vest. În cazul titlurilor cu scadența în 2034, cei mai mulți cumpărători au provenit din Marea Britanie și Irlanda, cu o pondere de 47%, și din America de Nord, cu 32%.

La tranșa verde cu scadența în 2038, 45% din titluri au fost alocate investitorilor din Marea Britanie și Irlanda, iar 20% celor din America de Nord. Aproximativ 49% din această tranșă a revenit investitorilor cu mandate de investiții responsabile din punct de vedere social sau cu criterii ESG și verzi.

Cei mai mulți cumpărători au fost administratori de active, care au primit între 60% și 72% din fiecare tranșă.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că suma atrasă va contribui la acoperirea necesarului de finanțare externă al României pentru acest an și la consolidarea rezervelor valutare.

Potrivit ministrului, fondurile obținute se adaugă finanțărilor europene prin CFM, PNRR și SAFE, precum și împrumuturilor de la instituții financiare internaționale.