În ultima perioadă, românii au fost puși față în față cu scenarii neașteptate. Mai interesant decât situațiile în sine este modul în care aceștia au ales să reacționeze. 

Pe 31 august viceprimarul comunei Vama din județul Satu Mare a decis că una dintre mâinile care ar fi trebuit să fie pusă pe ghidonul scuterului pe care îl conducea putea fi folosită în alte scopuri.  

Sursa foto: Captură video

Mai precis, a considerat că poate transporta la sediul poliției din localitate un obuz de calibrul 75 mm, găsit de muncitorii care lucrau la reabilitarea trotuarelor. Deși aceștia contactaseră în prealabil autoritățile competente, viceprimarul a găsit mai eficient scenariul în care el ar fi transportat, de unul singur, proiectilul. Fie că a vrut să dea dovadă de spirit civic, fie că a acționat din inconștiență, ceea ce este cert este că protagonistul acestui episod s-a ales cu un dosar penal. 

Un scenariu și mai neplăcut ar fi fost acela în care, aflat în vacanță la mare, ar fi văzut o dronă plutind pe mare. Oare ce ar fi făcut viceprimarul comunei Vama din județul Satu Mare? Ar fi luat singur drona din mare și ar fi pus-o să se relaxeze la umbră, lângă un șezlong, departe de razele soarelui? Cel puțin asta au făcut două turiste aflate la plajă în stațiunea Olimp.

Două femei au decis că, pentru siguranța lor și a tuturor celor aflați atunci pe plajă, corect și sigur este să ia drona din mare, de aripi, și să o care 5 metri, conform unui articol publicat de Pro TV pe data de 27 august 2026. 

Nu după mult timp, un localnic, în apropierea comunei Viișoara, a găsit un obiect ciudat, care bâzâia și căruia i se aprindeau becurile. Mult prea deranjat, atât vizual de lumini, cât și auditiv de zgomot, localnicul a început să demonteze componentele și să tragă de fire. S-a constatat că era, de fapt, o dronă echipată cu explozibil. Aceasta a fost ulterior detonată de SRI. 

Ceea ce este îngrijorător este modul în care aceste persoane au ales să reacționeze în fața unor astfel de situații. Problema nu este însă specifică României. La nivel european, pregătirea cetățenilor pentru a putea gestiona situațiile de criză a devenit o preocupare tot mai importantă. 

În mai 2026, un grup de 150 de cetățeni, selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale UE, a formulat 20 de recomandări privind pregătirea populației pentru prevenirea și soluționarea situațiilor de criză. Ele vor fi folosite pentru punerea în practică a Strategiei Uniunii Europene pentru pregătirea în situații de criză. 

Inițiativa individuală, atunci când situația este una periculoasă și poate degenera rapid, se poate transforma dintr-un act civic într-o tragedie. „Oamenii nu au fost obișnuiți să interacționeze cu resturi de drone și îi înțeleg. Sfatul meu este să nu le atingă până nu vin autoritățile, iar acestea vin destul de repede”, a declarat Radu Miruță pentru Digi24.