Republica Moldova a inaguruat linia electrică Vulcănești – Chișinău, un proiect de aproximativ 61 de milioane de euro realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, care marchează modificarea arhitecturii energetice şi îi scade dependenţa de alimentarea din Tranistria, o creşte pe cea faţă de România, deși tot nu îi rezolvă problema sistemică.

Cu o lungime de 158 de kilometri, noua infrastructură ocolește nodul energetic de la Cuciurgan, situat în regiunea transnistreană, și oferă o cale directă de import al energiei electrice din România către centrul țării. Proiectul rezolvă o vulnerabilitate moștenită din perioada sovietică, însă experții de peste Prut avertizează că securitatea energetică completă rămâne încă doar un demers de viitor.

Linia Vulcănești – Chișinău se află integral pe teritoriul Republicii Moldova și a fost finanțată prin Guvernul de la Chișinău, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială.

Companiile românești şi statul român nu au dat bani în cadrul acestui proiect, ci au participat la nivel de execuție tehnică (prin licitații de lucrări și furnizare de echipamente), iar România oferă sprijin financiar direct sau prin granturi nerambursabile UE sau Guvern pentru alte proiecte de interconectare, cum este viitoarea linie Bălți – Suceava.

Importanța proiectului pentru Republica Moldova

Pentru Chișinău, linia Vulcănești – Chișinău reprezintă scurtcircuitarea pârghiilor de presiune pe care Transnistria le-a exercitat timp de decenii. Istoric, sistemul energetic moldovenesc a depins de centrala de la Cuciurgan, utilizată ca instrument geopolitic și economic pentru susținerea regimului de la Tiraspol. Așa cum explică Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică, absența conexiunilor directe cu România până recent s-a datorat lipsei de voință politică și intereselor economice din ultimele două decenii, potrivit Stiri.md.

Prin nouă linie, Republica Moldova obține soluţii de aprovizionare în momente de criză chiar de la România sau, prin România, de la alte state din spaţiul european. Veronica Herța, directoarea executivă a Asociației Green City Lab, punctează că investiția elimină una dintre vulnerabilitățile structurale ale rețelei naționale. Mai mult, noua magistrală ar oferi suportul fizic necesar pentru implementarea Strategiei Energetice 2050, când ponderea energiei electrice în consumul total se presupune că va creşte de la 15% la 65%, alături de extinderea surselor regenerabile la 85% din producția locală.

Importanța proiectului pentru România

Din perspectiva Bucureștiului, linia electrică Vulcănești – Chișinău consolidează rolul României de furnizor predilect pentru Moldova, în ciuda faptului că şi noi ne bazăm pe importuri de energie pentru a asigura consumul la orele de vârf. Proiectul facilitează exportul direct de energie peste Prut, integrând treptat piața din Republica Moldova în piața unică europeană.

În ciuda avansului tehnic și politic, noua linie nu garantează securitatea deplină a sistemului. Motivul principal este menținerea dependenței de infrastructura ucraineană. Segmentul Vulcănești – Chișinău ocolește Transnistria, însă o parte din rețelele de transport rămân interconectate cu cele din Ucraina. Atacurile constante ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene expun în continuare Republica Moldova la pane de curent provocate de avarii la vecinii din nord.

Totodată, funcționarea rețelei este supusă riscului de suprasolicitare. Sistemul intern al Republicii Moldova necesită modernizarea rețelelor de distribuție și investiții masive în baterii de stocare pentru menținerea frecvenței, mai ales în condițiile creșterii ponderii surselor regenerabile.

Pentru eliminarea completă a riscurilor, experții indică necesitatea construirii rapide a altor două interconexiuni directe cu România: Bălți–Suceava(în construcţie) și Strășeni – Gutinaș. Doar finalizarea acestor linii va permite o diversificare totală a rutelor, eliminând complet tranzitul prin zone vulnerabile sau expuse conflictului armat.